dragoste

naivități subliniază cu sânge ochii mari ai femeii clepsidră plus inserții din realitatea obiectivă plus închipuirea ce aduce voci din depărtare de pe o altă câmpie plus roșeața ispitei plus variantele tăcerii agățate de buze de atunci nici un război nu mai seamănă cu altul tăietura lumii înflorește ca lemnul dulce reiterarea aceleiași povești-obsesii devine ritul păgân al fugarului de sine albit de atâtea închipuiri de vânat pour la femme clepsidră închipuiri unde mai întâi gândurile ei de nisip sunt însorite iar el din ierburi galbene chircite somatice glezne ale zilelor curge în colțul camerei care îl închide nici o literă nu poate fi uitată ritmul lor se subliniază cu sânge