prima veracité du matin

se risipesc ceasurile ca o înțelegere cu care nu mai ai ce face îți vine să o agăți ca pe o haină veche în cuiul de după ușă timpul zilelor ca o culegere vetustă de texte retorice cu arabescuri argumentative când lumina nu face decât să se degradeze iar orașul tentativa camerei mele de a se desprinde de sine