Poezie
când spaima
1 min lectură·
Mediu
când spaima se înfige și sfârtecă lumina
lași toată greutatea să cadă la pământ
privești mâna strivită
știind că-n veci e moartă
și lacrima uscată se zbate-încet în gând
m-au stors ca pe-o lămâie. secată-mi e durerea
aș vrea să plâng, să sufăr dar arșița mă arde
întotdeauna ardem jertfe în jertfelnic
și ne vedem șezând la sfat cu Dumnezeu
dăm sfaturi și sunăm ca vechi chimbale alese
dar vorbele sunt pricină de ceartă
săgeți de-ar fi nu ar răni atât jur împrejur
ni-s sufletele doar alămuri goale și dogite
credința-și află-n ele spart ecou
011.581
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “când spaima.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14161268/cand-spaimaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓“Când spaima se înfige” în emoții le transformă în angoase ce dereglează echilibrul şi funcționalitatea sistemului nostru şi doar substanța “luminii” o poate dizolva şi în locul ei apar încrederea în sine, curajul de a acționa şi “credința” în bine, adevăr şi dreptate.
0