Poezie
fotografie
1 min lectură·
Mediu
nu de moarte-mi este frică ci de liniștea din mine
zile când tăcerea mușcă, zile moarte fără mâine
poate că n-am fost când a spus: eu vreau lumină
nu mai contează. acum lumina e la liber
și n-am ajuns la predicile de pe munte
dar fericirea e un dat și singur mi l-am luat.
într-o străfulgerare cuprind totul: vitrine cu miniaturi
setul de ceai de porțelan fin, fotografiile celor dragi
tablourile din perete și lampadarul cărților citite
un candelabrul, masa mare și fotoliul
și praful care știu că se așterne
la poartă vine noaptea să-mi vegheze
și vântul trece să-mi sărute flacăra uitării
umbra se-ascunde în pământ și plânge
din depărtări ca un ecou chemarea
povestea cu a fost ține isonul
mă pierd în golul ce mă reprezintă
tristeți de toamnă își încearc-acum ecoul
norocul frunzelor ce pleacă deja moarte
într-un pelerinaj tăcut spre nicăieri
022.304
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “fotografie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14151508/fotografieComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MCcine ne poate spune ce este pre și post nostalgia? ca de obicei voi spune doar un simplu mulțumesc dar câte nu se pot ascunde într-un cuvânt. mulțumesc din suflet tuturor celor ce mă citesc.
0
este un typo (articolul)
și mai este nevoie de poeme nostalgice, e un fel de a recunoaște o stare, printre multe altele, așa face omul, recunoaște stări și păreri.
Am trecut cu mult drag!