Poezie
primăvară
1 min lectură·
Mediu
în rochițe vaporoase lacrimi grele curg din streșini
plânsul spală de rușine sufletul ce-închis în el e
să iubești, să inverzeşti, să te bucuri că alături poți și ești
guguştiucii te învață să te bucuri de puțin. important e să ai aripi
și-împreună, cerul gol, să-l brăzdăm. liberi să fim
sunt alături, fii alături, aripă lângă aripă, timpul va ceda când viața înflorește chiar și-o clipă
viața-și vărsa bucuria în a morții întristare, soarele sărută luna, el învie când ea moare
și cum roata se învârte, toate-s vechi și nouă-s toate, un sărut, o-îmbrățișare
pot să umple doar o clipă, dar ce clipă, cât de mare
liniștea, adâncă mare, flux, reflux, timpul respiră, dintre nori cerul se-arată cu tăcerea lui deplină
doar o aripă mai scrie dor pe coala lui albastră, doi ochi stinși la o fereastră
și o răsuflare-înceată… floarea-înfloare, viața-înviață
023.245
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 142
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “primăvară .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14145451/primavaraComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MCMultumesc de trecere si semn Razvan.
0
„Viața” vieții e esența ce inspiră poeziile, iar non-viața vieții definește golurile din „iubire”, „bucurie” și creație cu non-uri în fața lor.