Poezie
balanța
1 min lectură·
Mediu
privește viața!
și soarele se oglindea într-o lacrimă aninată de streașina sufletului
pe prispă, sufletul se bucura de tihna unui surâs
un chip de copil se ascunde într-un zâmbet
și eu, desfăcând amintirile
departe de ultima răsuflare și regret
privește moartea!
și florile se uscau despărțindu-se de ultimele petale
o buburuză urcă pe umbra unui fir de iarbă cosit
adunând toate punctele negre dintr-o viață inutilă
ce și-a pierdut sensul cu mult înaintea ultimei răsuflări
și-o parte din regretele lumii creșteau înlănțuindu-mă
alege!
dar cum poți alege ceva dintr-o imensitate de trăiri și uitări?
mi-aș alege o lacrimă dar dacă se poate fără tulburarea durerii
și-aș mai vrea o rază de soare să aduc speranța și lumina
aș mai lua și o tăcere lungă cât o respirație ostenită
și-o petală, umbra unei buburuze în zbor... și...
vă las vouă bucuria și adun toată melancolia și tristețea să fie un echilibru
001268
0