Poezie
descântec născând
1 min lectură·
Mediu
în mine te ascund eternă frică
și-n tainiți negre te voi fereca
voi da uitării spaimele trecutele
și tot ce am trăit la umbra ta
învață ce-i tăcerea, învață ca să mori
la fel cum piere noaptea scăldată de noi zori
cuvântul are forma, cuvântu-i plin miez
ascultă-l și avea-vei tot ce-ai voit să vezi
și-ai să mă vrei când n-oi mai fi dorind s-alin durerea
și în cuvinte îmbrăcat ți-oi limpezi privirea
cuvânt închis în alt cuvânt trăirea ne desparte
acum mă vezi dar nu mai sunt și-aproapele-i departe
durerea se adună-n scoc dorind să-învârtă roata
dar fieru-i mort și lemnul ros cine să-învârtă soarta
privirea-mi e un prim cuvânt, tăcerea-mi este altul
și în iubire știu s-ascult și-n trei se-închide cercul
trăiesc speranța de-a vedea cum moare-ncet durerea
ascult lumina săgetând și îi văd tulburarea
din carnea veșnicului ieri răsare un azi iară
iar mâinele ce nu-i născut tăcerea-i înfioară
nimic n-oi lua când voi pleca nu las lumea orfană
mă dărui tot, e tot ce pot, uitând speranța vană
ziua ascunde și noaptea arată
acum și aici sunt vorbe-n deșert
cuvântul născut arată-ntruparea
și cruce îi sunt strângându-l la piept
023.314
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 193
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “descântec născând.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14076438/descantec-nascandComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
pescarul își afundă plasele în noapte... și tot ce poate prinde aduce-ofrandă
să-înveți încet tăcerea
ce-i scrisă-adânc în carne...
mulțumesc de lectură și semn și sper la-îmbelșugată pescuire-n viitor
să-înveți încet tăcerea
ce-i scrisă-adânc în carne...
mulțumesc de lectură și semn și sper la-îmbelșugată pescuire-n viitor
0

Liricul este dispus în formele poeziei fixe, însă cu rime slabe, din păcate.