despre Cumințenia Pământului, comunism și ananasul nostru cel de toate zilele

Cumințenia Pământului se bucură de micul dejun copios mâncând liniștită și singură la unica masă din imensa sală goală

în timp ce mestecă noian de gânduri se vânzolesc prinzând câteva clipe de viață pentru a muri apoi în liniște

Marx nu a avut dreptate își spune, comunismul nu se poate naște și dezvolta într-o societate umana poate doar într-una a mașinilor

dar nici acolo nu e sigur că merge pentru că întotdeauna se va găsi cineva care-și va făuri un sistem represiv aruncând în derizoriu orice idee de egalitate

comunismul înseamna de fapt renunțare, renunțare la tot și mai ales renunțare la eul ancestral (acest enunț vrea să sublinieze importanța idei de renunțare totală)

acesta a fost ultimul gând ce a poposit odată cu tava plină cu felii de ananas estompându-și până și moartea prematură

Cumințenia Pământului își ia trei felii rumene de atâta dulceață savurându-le aroma și catifelarea cărnii zemuinde

și atunci își dă seama că totul se reduce la fatidicul Carpe Diem

să ne bucurăm de acest moment zise cufundând lingurița în cafeaua calda și cumva dietetică pentru că lumea e plină de agitație și agitatori.

și când te gândești că am renunțat până și la aparițiile mele publice mai zise...