cuvinte adunate…

nerostirile mele își caută locul căci le-au ajuns depărtările asemeni blestemelor uscându-le carnea în lacrimă prinse-n capcana timpului cuvintele-așteaptă așteaptă și se prefac moarte pentru-a sări la gâtul imaculatelor foi ce-au întins capcane mâna leagă ultimele semne și-aprinde rugul fericit cel ce-și vede cuvintele carbonizate și visele crescând departe de pielea ce se desprinde și cade de pe oase… toate suntem o singură viață ce rămâne dăltuită-n timp căci la-nceput a fost cuvântul ce-nghite tot timpul și pleoapa timpului cade închizând ochii cuvântului țintuit