drumul către falsa educație

hai învață! că numai învățând o să ajungi mare și eu învățam pe rupte ca să nu rămân mic pitic în grădina de vară numai că învățând am deprins arta plagiatului, și am copiat am copiat atitudini,am copiat sentimente și empatie și mai ales, am copiat comportamente fără să mi se pară ceva ciudat sau deranjant astăzi facem inventar la filozofi mi-a spus amicul de club eu, care tot timpul am învățat nu prea m-am întâlnit cu ei decât fugitiv la ore dar el, amicul meu un împătimit în ale filozofiei, îmi povestea cât de bine se simte în compania lor încercând să mă pună la curent cu ultimele lui aventuri îmi spunea că luase micul dejun cu Heidegger cu toate că îi cam stătea în gât pentru că ființarea și ontologia sa fuseseră prea...violente? (parcă) deoarece, spunea el, rupsesera filozofia în două cu Schopenhauer fusese la un dineu dar spunea că era atât de obosit de viață încât nici din Upanișade nu mai avea chef să interpreteze și se mulțumea să recite când și când pasaje triste amicul meu se distanțase de clasici și făcuse din Kant băiatul de casă căruia îi lăsa adidașii să îi curete de noroi iar pe Hegel îl trimitea la coadă la lapte pentru că era cel mai tare în tragediigrecești cu care nu dădea greș în schimb, era înnebunit după Spinoza cu care ar fi stat nopți în șir discutând despre comunism, liberalism și unire ei, asta e... amicul meu are o cultură vastă, este educat îi știe pe toți, de la Aristotel cu yahtul de milioane și până la Kennedy cu Doamna lui așa-mi trebuie dacă eu toată viața am învățat puteam și eu să mă cultiv să mă educ dar vorba lui Moromete ăsta din reclamă: n-ai cu cine dom’le