singuratatea nu există

sunt doar zile și nopți fără căpăstru ce nu mai pot fi strunite sunt momente în care departele pare aproape dar e totuși departe și nimicul pare cel mai impozant lucru când luna rămâne agățată-n colțul ferestrei e semn că poți să numeri norii ca să afli puterea furtunilor ce-ți macină liniștea dar cel mai bine e să-i deschizi ușa sufletului să-l scoți pe cerdac la aer și cu ultima suflare să-i strigi Domnului să coboare de-o vorbă poate doar așa, să realizezi că singurătatea nu-i decât o scorneală cu care oamenii răi caută să te amăgească și să îți schimbe drumul sperând că nu vei mai ajunge la întâlnire