Jurnal
deșertificare
1 min lectură·
Mediu
încălzirea globală a căzut ca o ghilotină
despărțind posibilul de probabil
într-o continuă mirare
atunci când ești centrul lumii și zidurile te strâng
și te împiedică să zărești orizontul
ori le dărâmi din temelie
ori dacă nu
te retragi către interior
abandonând totul
numai că smogul te urmărește
estompând contururi
și diluând la limita suportabilității
legăturile cu viul
fericit ce-l ce străbate pustiurile
însoțindu-se pe sine
întru regăsire
căci spectrul inutilității
va abandona urmărirea
prin pustiul de cenușă
dar vine o vreme, ostenită de atâta amar de umblet
când te așezi la umbra zidurilor, le tragi peste tine ca o pătură
și lași pustiurile să răsufle
022.636
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “deșertificare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/jurnal/14060454/desertificareComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
fiecare e centrul lumii sale si impreuna gravitam in jurul Sinelui cum frumos il numesti... (numele meu nu trebuie aflat ca sa nu se piarda infiorarea).
0

Când marginile lumii se mulează pe noi și ne strâng, ne retragem către interior, abandonând realitatea exterioară, și devenim Creatori ai propriului nostru lăuntric.