iar eu spun...

fericit cel ce știe a mânui cuvintele alunecând printre realități dureroase căci mulțimea se va-ndrepta vrăjită către alte forme cu sau fără conținuturi asemenea iar făuritorul va putea șopti ascunzându-și aripile priviți! am mâini! ridicând privirea fără degete neîmpiedicând rostogolirea întrebării ce-nseamnă mâini? timpul își deschide petalele înflorind vrerea și cuvintele se vor ridica lepădându-și moartea săpând fântâni ce-or zămisli viață cuvintele mele există rănile dispar îmbrăcând armura sunt pentru asta mă aflu aici...