Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

privește (de sus)

2 min lectură·
Mediu
1.
durerea fierbinte a orbului ce se apără de ceață cu brațele
încrucișate în formă de cruce
2.
alungat de părinți în deșert
un copil plînge pe ascuns foșnetul mării și-al nopții
ghemuit cu picioarele la piept pe o dună
în umbrele și undele nisipului fantome adastă
3.
în zori în stații de autobuz la metrou
necunoscuților ce pornesc către slujba de zi cu zi
le sunt oferite volume de versuri
scrise de mînă
fără cuvinte prea mari
atît scriitori cît și cititori sau gură-cască
se vor aduna la sfîrșitul zilei
în centrul orașului pentru a dona sînge
4.
trupul gol al olgăi îmbrățișează un copac
un vînt de pulbere arsă acoperă trupul ei și copacul
acoperă iarba dealurile butucii de viță de vie
iar acest zbucium se desfășoară într-o tăcere ucigătoare
5.
olga pe cînd era doar o fetiță cuminte
mergea pe cîmp departe departe departe de sat
și de oameni
alerga cu părul despletit înălțînd un zmeu din hîrtie
avea aripile ușoare ca ale unei păsări
se adunau din mers de-îndată stoluri de berze
o învăluiau o purtau către cerul umed și înapoi
mirosea a furtună
inocent depunea un jurămînt etern pămîntului
fiecare nou-născut pe care îl va avea cînd va ajunge femeie
să aparțină mai devreme sau mai tîrziu țărînei
6.
în amurg orașul vlăguit se usucă
legănăm singurătatea pe brațe
doar-doar va adormi
o așezăm pe treptele timpului
dar în momentul în care ne îndepărtăm
catapetesmele bisericilor se crapă
ascultăm galopul unui cal apropiindu-se
inima ne bate epileptic în piept
și simțim gol suspin și tînguire în toată ființa noastră
amintiri și doruri
7.
bieții morți se tîrăsc la buzele fîntînilor
cu o sete pe care noi nu o vom simți niciodată
pentru sărut
http://www.youtube.com/watch?v=BGfgDEadPJs
022.494
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
289
Citire
2 min
Versuri
50
Actualizat

Cum sa citezi

lupu ionut catalin. “privește (de sus).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lupu-ionut-catalin/poezie/13984289/priveste-de-sus

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@iulia-mateiIMIulia Matei
genul ăsta de scriere, eu cel puțin îl văd pliindu-se mai bine așa :)
mi-a plăcut cum curge textul de la olga încolo, prima parte o văd puțin chinuită (încrucișate în formă de cruce?...ăsta e un pleonasm voit?)
apoi în grupajul doi prea multe alăturări (foșnetul mării și-al nopții; umbrele și undele nisipului) - cred că era suficient să lași doar un singur substantiv acolo
finalul e bun, aș scoate bieții din context și aș lăsa simplu morții
mai trec,

iulia
0
@lupu-ionut-catalinLClupu ionut catalin
poem în parte am dorit să conțină propria sa semnificație.
Ar merge foarte bine în proză, ai dreptate mă voi exprima astfel, de acum încolo, în proză.
Partea cu brațele este voit introdusă, căci de lăsam brațe încrucișate, se putea imagina simplul gest al brațelor încrucișate.
Încă îi compătimesc pe morții care \"se tîrăsc la buzele fîntînilor\" fără a putea vreodată bea apa acestora și trebuia cumva să exprim acest lucru.
Mă bucur că ți-a plăcut partea de la Olga încolo dar fiind distincte ca și conținut, se pot păstra și primele 3 strofe, pot fi citite astfe - stiu eu? :)
mulțumesc frumos pentru trecere, oricînd să ne aflăm cu bucurie
și aici vremea/vremurile a(u) devenit frumoasă(e) :)
0