Poezie
Maestrul
2 min lectură·
Mediu
îmi voi aminti mereu cum
din palmele maestrului muncite
întotdeauna îmi era îngăduit să beau
o apă ciudată și clară iar atunci
gâtul mi se curăța de uscate cuvinte
vărsam după aceea timp de 40 de zile
numai litere puncte semne de întrebare
la final exultam ofensiv oftam privind
nostalgic podul ce despărțea
două sate ca două țări în prag de jihad
mi-l voi aminti mereu și pe moise care își
înfigea toiagul la marginea bărăganului
lăsa roba printre ciulini îmbrăca un costum cenușiu
pornea către redacția ziarului șansa buzoiană și
termina de scris cronica sportivă nu stătea de
vorbă cu noi dar pentru maestru oricum nu conta
pentru maestru cerul avea astăzi un final mâine un
altul uneori ploua cu lut alteori cu fluturi
iar vântul bătea inutil cu sunet de clopot și aplauze
străine din adâncuri
de la maestru am învățat să nu-mi port viața
în buzunarul de la piept al cămășii
de la maestru am învățat să nu mai pipăi
orb pereții casei mele de hârtie
imprimați cu un alfabet braille pentru ore și zile
de curând însă am primit ultima sa lecție
și cea mai cutremurătoare dintre toate
am aflat uimit că vom încurca moartea cu liniștea
atunci când vom ști că moartea nu ne costă nimic
042.969
0
