Louis Bourbon

Xshayatya xshayatyanam es in poematois. Sic dico et exaudi! Labuntur oculi mei super carmen tuum et anima fuit impressa quasi cera.

Aceasta poezie a fost scrisa pentru iubita mea cosmica, Dora. Pentru ea am jurat ca voi scrie o poezie mai frumoasa decat va putea vreodata sa scrie Aryamann pentru Andrablu. Dumnezeu sa ma ajute in aceasta batalie. Si daca el va scrie mai frumos, eu voi scrie iar si mai frumos.

Am inlocuit ultimul vers din al patrulea catren la cerere divinei mele muze.

Salut aceasta poveste. Filip e un om minunat si un poet interesant. Traiasca Sirena pentru sufletul mare. Imi pare rau ca nu am fost acolo.
Dar la urmatoarea, cine stie.
Ma trage el Filip de urechi la Iasi.

Eu cred ca nu ai inteles nici matale. Ca eu tot asta zis-am. :))

Cam pute pe aici, sincer sa fiu. Primele trei versuri sunt geniale, mestere. Eu sa stii ca am incredere si in Abu Nuwas.

Nene Ioane, multumesc pentru aprecieri. In general proza nu scriu ca imi e lene. Povestirea e deja terminata in capul meu. Chipurile personajelor sunt vii. Lupta cea grea e sa pun pe hartie. Sper ca de data asta sa am mai multa staruinta.

Fratele meu Trascau. Am citit poema domniei tale. Mi-a placut imaginea kantiana asupra vietii privita cu ironie. Totusi mi se pare ca textul pacatuieste prin prozaism. Recte nu curge si imaginile sunt fara viata. Ar merita sa mai lucrezi pe el. As vrea sa vad sentimentele accentuate pentru a marca mai bine aceasta lupta intre inima si intelect, intre indrazneala si obisnuinta.

Sincer, mi-ar fi placut mai mult m-asez pe vine: visez.

Imi pare rau ca nu am avut rabdare sa citesc tot articolul. Mi-a placut si salut ideea. Acum sunt convins ca incet-incet domeniul creatiei literare pe net se va limpezi si la un moment dat vom scapa si de fascinatia pe care o reprezinta mijlocul in sine.

Doamna Olimpia Blagoi, il vand ei si cu mai putin daca e rost de niste tuica repede. Cat despre vandutul de pamant strainilor, se vinde deja, ca nu ii impiedica nimeni sa isi faca firme. Si sunt multi si de multe natii: francezi, italieni, olandezi, nemti. Au luat pamant. Au facut ferme bune. Au dat de lucru la tarani. Sa ne traiasca. Mult bine ne-au facut. Si daca le merge bine raman aici si se fac romani. O colega imi povestea de un neamt si o elvetianca care au cumparat pamant in Noul Sasesc. Si au vaci si fac cascaval elvetian si vorbesc romaneste cu accent ardelenesc si copii lor invata la scoala in romaneste. De mai mare dragul.

Sa nu discutam numai legea in sine, ci si circumstantele.
Cred ca o constitutie noua nu se face in pripa. Cred ca pentru a exista o noua constitutie ar trebui ca la redactarea ei sa participe cat mai mult din societatea civila. Cred ca prostimea nu intelege buchea, dar poate si trebuie sa isi dea cu parerea in privinta principiilor.
Eu nu vad nimic nou in aceasta constituie. Mi se pare ca e un fel de hai ca am mai facut ceva. Suntem numai buni de votat.
In afara de problema constitutiei, despre federalizare si limba maghiara. Eu sunt de parere ca Romania nu este o in care sa existe vreun motiv pentru asa ceva. De aproape 100 de ani tara este unitara. Traditiile locale sunt in mare parte extinse. Nu vad de ce am proceda la asa ceva. Eventual s-ar putea realiza o regiune autonoma maghiara in secuime. Eventual. Pentru ca eu cred ca maghiarii ar intelege prost acest lucru si s-ar simti si mai putin legati de Romania ca pana acum. Si in fond, eu cred ca Romania ii vrea alaturi. Pentru ca multiculturalitatea este un avantaj imens de care beneficiaza tarile Europei. Totusi as fi de acord ca maghiara sa devina a doua limba a statului. Nimic nu ar fi rau in asta. Absolut nimic. Ba chiar incet-incet ar produce o impacare intre doua popoare. Sa nu uitam ca ungurii au stapanit jumatate din Romania inainte de Marea Unire. Credeti ca ei nu au suferit. Nationalismul ar trebui sa nu ne impiedice sa ii privim cu mai multa intelegere. Am zis.

Prin aceasta constitutie armata nu devine in nici un fel neobligatorie.
Este o minciuna printre altele propagate prin mediile tv.
Eu votez nu. Acum ma intreb daca prezentandu-ma la vot nu fac sa creasca numarul necesar de votanti. Eu as vrea sa ma duc. Sa le trantesc nu-ul in fata, dar...

Voi scrie si eu un comentariu. Ce ma indeamna la asta? Dumnezeu stie.

Voi spune ca ma deranjeaza modul incropit in care a fost alcatuit textul

de mai sus. Ca traducerile sunt pline de englezisme si de cuvinte direct

in engleza. Ca lucrurile sunt aruncate si aproape deloc structurate.

Inteleg foarte bine aceasta lipsa stil. E fara indoiala graba noastra

generala care ne impinge la asa ceva. Dar situl acesta are virutile unui

atelier si eu sunt gat oricand sa accept lipsa de structurare, daca

obtin totusi informatii utile. Si aici informatia a fost oferita cu

multa generozitate. Sa nu uitam ca sunt multi care intra pe site si

habar nu au de modernism, de postmodernism ce sa mai vorbim.
Din care inteleg eu, George repudiaza postmodernismul in definitia ta pe

motiv de lipsa de coerenta. Ar fi interesant sa detalieze.
Din pacate acest text nu a mai produs, cum ar fi fost normal pareri

interesante. Pentru ca a inceput cearta si nimeni nu mai e dispus sa

intre aici, pentru ca e posibila o ciocnire cu cenzorii cei rai. Nexus e

primul dintre ei. Si il arat cu degetul. :))
Oameni buni, eu imi inchipuiam ca aici se va putea colabora pana la

urma. Ca e mai importanta comunicarea decat sustinerea unei teze cu

orice mijloace. As dori ca in momentul unor certuri cei implicati sa

uite ce nivel au. Pentru ca disputa devine adesea disproportionata. Si

daca e sa se actioneze, sa o faca cei neimplicati dintre cenzori.
O digresiune care nu are legatura cu textul, desigur. Sper ca dupa mine

sa nu mai vina alte lupte, ci doar alte opinii. Si opinii cu adevarat

pertinente ca acelea din primul comentariu al lui George si din

comentariul Magului.
As vrea ca intr-un fel toata discutia in legatura cu poezia vizuala sa

aiba undeva o colectie de linkuri. Pentru ca si ce s-a intamplat sub

eseul lui George este interesant.
Sa ne suflecam manecile. Poate ajungem sa ducem discutia mai departe. Si

nu spre o teza unica, ci poate spre o multime de idei noi care sa ne

ajute in creatie. Cine stie de unde sarele iepurele teoriei literare.

Poate si de pe Poezie.ro, cine stie.

Profund original discursul tau poetic. Iata, vine in poezia ta in toata splendoarea ambiguitatea unei lumi profund intelectuale. Pe vremuri evaziunea era catre tinuturi exotice sau catre poli. Tu alegi sa iti raspandesti personalitatea in sfera limbajului abstract, a matematicii si a jocurilor de cuvinte. Rezulta o poezie apasatoare, fara o raza de lumina, in care durerea este intensa. In care nimic nu e hotarat, nimic nu e fix, desi toate procesele se desfasoara in eternitate. Acum incep sa inteleg aceasta tentatie a imperfectului. E modul in care incerci sa fixezi cumva lumea care te pacaleste si te deceptioneaza la fiecare miscare. Si e nevoita aceasta slaba aparare, pentru ca stii foarte bine ca aceasta lume care se destrama periodic esti chiar tu.

O poezie foarte frumoasa. Simpla si frumoasa. Imaginea zilei de azi e o metafora extraordinara. Ma bucur ca o astfel de zi ai reusit sa o celebrezi asa cum trebuie.
Si, da inca de trei ori treizeci fericiti.
:)

Exista pe acest site un utilizator de nivel 0, Emilio ii zice, care seamana surprinzator de mult cu Cosmin Dodoc. Ce e insa curios, e ca acest Emilio scrie de mult mai mult timp aici decat Cosmin Dodoc. Si atunci cum e cu asemanarea asta?
Dar in fine...
Ce stiu eu, dau si eu cu ciomagul in balta asta verde...
Si ce daca e o poezie in stilul lui Mat? E frumoasa? E de stea? Stilul lui Mat e asa de extraordianr ca nu poate rasari in nimeni altcineva in mod spontan? Si daca autorul isi asuma acesta asemanare, ironic sau nu. Daca vrea ca un vampir sa suga experienta poetica al lui Mat si sa ii dea alt sena?
CE de intrebari pentru un Radu atat de MIC, veti zice...

Si se vede inca o data ca lumea nu poate intelege marile poeme. Pai dragii mei care aveti de la 105 in sus, degeaba va folositi de html-ala daca mai mult decat litere aldine care se vad prost, imagini cu peizaje nu puteti scorni. Apollinaire putea mai mult decat voi pe hartie. Eu pot mai mult decat voi la nivel 90. Pai draga mea Silvia, poezia e tot ansamblul, inclusiv spatiul cu care am tupilat declaratia de dragoste ca sa nu o vada neavenitii.
Si o mica decriptare. Sunatoare, papadie. Flori trecatoare ca toate in aceasta lume. Nu stiu altfel cum sa va spun toata aceasta tristete care se simte cand iti dai seama ca tot ce e frumos piere pana la urma. Nu ne mai ramane decat hazul de necaz.

MAgule, am simitit ca a fost o greseala ca nu am zis nimic la editorialul tau. E o lene impardonabila. Eu nu am vazut cand te-ai impiedicat. Sincer. Asa ca am pierdut o faza pe care am gustat-o apoi in povestirea ta. Si nici nu am fost prea atent la ceilalti. Iar un lucru nou. Ai un excelent spirit de observatie. Poate ca merita sa mai spui. Am fi aflat probabil o mie de alte lucruri. De ce nu ai spus de artist esti la desfacut berea cu cheia?!

Si iata ca incet-incet apar si imaginile de la lansarea Orianei. De ce atat de incet? Cine stie. Mai intai, mic dar curajos Magul. Omerul apoi ticait si urias.
Alina e bine ca scriem toti. Asa se vor culege incet-incet toate fatetele intalnirii. Cei ce nu au fost vor sti ce au pierdut.