Poezie
Înstrăinarea de mine
1 min lectură·
Mediu
Aș rămâne-n culisele verii târzii
Dacă timpul ar sta și de vorbă m-ar ține
Să brodez tot ce-a fost peste tot ce va fi
Ocolind drumul înstrăinării de mine.
Ce oglinzi se deschid înăuntru-mi nu știu
Și amân să privesc de îmi e cu putință
Mi-e călduț să mă mint: nu-i târziu...nu-i târziu
Irosire naivă de timp și voință.
Nu mă pierde din brațe, nu mă risipi
Și acceptă-mă-așa și impas și durere
Mă sărută pe frunte de rece-mi va fi
Mai apoi, mă închide-n frânturi de tăcere.
034.112
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lory Cristea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Lory Cristea. “Înstrăinarea de mine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lory-cristea/poezie/140807/instrainarea-de-mineComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LB
N-as vrea ca textul asta sa fie o irosire naiva de timp si vointa. Zi-mi ca esti Pesti! Hai zi-mi asta! Mi-ar placea sa stiu ca da, fiindca daca e nu, atunci romantismul tau vine de la prea mult stat in casa:)
Yo vreau sa vad ce zici. sa fi sincera.
Sa brodez tot ce-a fost peste tot ceva fi...SUPER!
Yo vreau sa vad ce zici. sa fi sincera.
Sa brodez tot ce-a fost peste tot ceva fi...SUPER!
0
Razvan, bine ai venit, multumesc de citire a gandurilor.
Laur, radem glumim...vorba aia, daca esti in stare sa vii cu intrebari inteligente, asteapta raspunsuri, daca nu, ne pierdem timpul degeaba, eu cel putin...precis il pierd.
Lory
Laur, radem glumim...vorba aia, daca esti in stare sa vii cu intrebari inteligente, asteapta raspunsuri, daca nu, ne pierdem timpul degeaba, eu cel putin...precis il pierd.
Lory
0

Rătăcești prin labirintul oglinzilor care reflectă distorsionat și diform ființa poetică , iar privirea spre interior întâlnește o opacitate a sinelui.Timpul este o irosire de voință, iar cunoașterea prin iubire se risipește în “frânturi de tăcere”.