Poezie
Secundă adormită
1 min lectură·
Mediu
Trăind la fel lumina ne despică
În două jumătăți perfect egale,
Pe care clipa nu le mai explică
Sculptându-le contururi în spirale.
Se împletesc cuvinte, necuvinte
În largi vitralii reflectând ilogic,
Promisiuni uitate di-nainte
Și spaime netrăite cronologic.
E ca un dans, sălbatic, de-nceputuri
Ce sună pe podelele iubirii,
Simbolizând festin de reci săruturi
În noaptea albă a dezlănțuirii.
Secunda va fi beată de uimire
C-a ațipit uitând ce rost mai are,
Și va zâmbi de-așa dezmeticire
Pe care și-o va șterge din contoare.
0143.875
0

Ultima strofa, da... zambesc si eu...:)
drag,
Licurici.