Liviu Nanu

Florin, poate ai pretenții prea mari de la mine. Eu nu teoretizez, eu încerc să scriu. După puterile și inspirația mea. Uneori o fac mai bine, alteori mai prost. Posibil ca tu să mă receptezi în cea de-a doua ipostază, iar tonul meu, fii sigur, nu este răutăcios, poate am ceva rezerve în obiectivitatea ta, știind că în mediul cultural în care îți expui creațiile, eu nu sînt bine văzut, ca să nu spun mai mult. Asta îmi aduce aminte de un critic literar care spunea că despre același text poți să scrii în 3 feluri, în funcție de situație sau de starea de spirit: de bine, de rău, sau neutru. Prin urmare, cînd ești pornit (nu cred că e cazul tău) poți face praf orice. Cel mai greu este să depistezi fărîma de frumos, acolo unde există. Și cum spuneam într-un comentariu anterior, citînd (din memorie) un clasic \"o singură metaforă poate face un poem deosebit. A doua, deja îl banalizează\". Te-aș ruga să mă crezi pe cuvînt (pentru că de convins nu pot) că nu i-am dar nici un leu criticului citat de mine să scrie ceva despre lirica mea. Spre rușinea mea, nici nu-l cunosc decît din scrierile domniei sale. Dar asta nu înseamnă că trebuie să-l iei în serios, fiecare are dreptul la opinie.
Cu mulțumiri,
Liviu
Anne-Marie - lipsa de comunicare, ai dreptate. Onorat de trecere.
Între timp am operat modificări în text, dar asta nu înseamnă că-i crește valoarea.

Ai o poezie densă, puțin cam încărcată, și o idee destul de greu de urmărit. Însă am găsit aici cîteva imagini puternice, tușe sigure ale unui poet aș zice deja format. Mi-a lăsat o impresie plăcută, voi mai reveni pe textele tale.

Veronica, trebuie să recunosc faptul că am plecat de la niște întîmplări reale. Bine, asta nu face neapărat din textul meu o proză de calitate, e mai mult un fel de jurnal romanțat. Există acea asociație, a existat și acel scriitor, scaunul lui este și acum neocupat, există și lumînările, și volumul editat postum. Ba chiar și unele întîmplări încă nedeslușite, asupra cărora nu mai insist. Simțeam nevoia să scriu textul ăsta chiar dacă nu voi revoluționa literatura română cu el. Onorat de trecere și semn.

Am găsit doar o singură rimă interesantă \"palmă-sudalmă\". Celelalte mi se par facile, doar epitete. O poezie scrisă parcă în grabă, care nu te avantajează deloc.
Cu prietenie,
Anton

Eu sînt pentru NU. Mi se pare o idee interesantă și cred că poate ieși ceva bun de aici. Felicitări pentru inițiativă!

Nu știu cît ai înțeles tu din comunism, Bogdan. Cred că amintirile sînt voalate și deformate. E un text destul de închegat, dar și cu mici scăpări (datorate grabei, presupun), din care am remarcat:
- strofele 3 și 4
- strofa a 5-a începînd de la \"să ne înhumăm într-o clepsidră...\"
Mai ai cîteva versuri lungi care \"ies din peisaj\" și care cred că ar trebui reformulate.

Venit, citit, plăcut.
Am reținut:
- cuprind zvârcolirile norilor în respirație
- ultimele 4 versuri

Camelia, fă-mi te rog plăcerea și recitește penultimul vers. Mie îmi sună ciudat. Mulțumesc.

\"ălători\"? \"omn\"? Cred că mai trebuie niște corecturi.

Eu cred că e o încercare bună. Imaginile sînt violente, chiar dacă parcă desprinse din cartoon network. E un vers, cel cu lavinia, care parcă rupe textul, dar efectul nu durează mult. Cred că ai și unele scăpări, dacă nu cumva le-ai pus intenționat \"țiuie\", \"și șuruburile\", \"cu cablurile\". la fel \"găurile capacelor de canalizare\" care putea fi mai simplu \"canalizări\". Mai sînt vreo doi \"și\" în plus, dar astea sănt amănunte.

Florin Hulubei - parcă Blaga spunea că o metaforă bună face un poem, a doua îl strică. Mă bucur că ai găsit ceva să-ți placă la încercarea mea lirică.
Andreea - faptul că ai surpins imagini inedite, sau că ți-ai imaginat ceva citind textul meu, înseamnă că nu m-a străduit degeaba. Acum, trebuie să recunosc, îl văd și eu cu alți ochi, din el ar rezista doar începutul și finalul, restul e umplutură. Sau burtă, cum spun prozatorii.
Florin Bratu - onorat de trecere și efort. Faptul că ai remarcat primul vers mă onorează. Eu nu mă ridic la nivelul poeților amintiți de tine. Sau poate merg pe alt drum, \"pe un culoar incomod, dar nu mai puțin ofertant\" ca să-l citez pe Cornel Ungureanu.

Eu voi fi acolo. Poate nu chiar de la început. Radu, rezervă 4 locuri, te rog. Sper că se fumează în hotel, nevastă-mea are viciul ăsta.

Cristian, prezența ta aici mă onorează. Și interpretarea pe care ai dat-o textului este interesantă și originală.

Gabriel, dar poate ca ar trebui sa ne uitam si in ograda Consiliului Judetean in ce priveste finantarea, sint convins ca si de acolo puteau veni fonduri. Iar Consiliul judetean e controlat tot de PSD. Stiu ca asta ar putea sa te inflameze, tu fiind slujbas al acestui partid, dar daca asa de afectata e opozitia politica de situatia creata, de ce n-a sarit in ajutor, stim cit potential financiar exista acolo. Nu am vazut pe nimeni sa faca ceva constructiv, sa intinda o mina, probabil ca e mai indicat sa dai cu pietre de pe margine. Pe de alta parte ai dreptate, un mai mare dispret pentru actul cultural pe care il afiseaza puterea actuala, n-am mai vazut sub nici un guvern, eu sint foarte dezamagit de asta. Dar, cum spuneam mai sus, problema este tot in teritoriu, unde controlul il detine tot opozitia.

Asta cu optimismul și pesimismul (o rimă pe care ar fi trebuit s-o eviți) mi-aduce aminte de un \"proverb\" albanez: \"decît bolnav și sărac, mai bine sănătos și bogat\"

Primele trei strofe mi-au plăcut în mod deosebit. Ultima parcă se diluează puțin, sau poate că mesajul ei n-a ajuns la mine. Mi se pare cam prețios ultimul vers. Și mai este un vers care mi se pare oarecum în plus, versul 4 din strofa a treia. În concluzie un poem bun la care am intrat dis_de_morning cu gîndurile mele și am ieșit cu altele.

Ai un ritm interior excelent, curge foarte bine poemul, ca un pîrîu de munte. M-am poticnit însă la \"melc de ger\" și \"oști și fire\". Am remarcat în special ultimele două strofe.

Un text interesant. Strofa a treia mi-a plăcut mai mult, pare mai închegat discursul poetic. Te mai citesc, am convingerea că voi găsi versuri frumoase în poeziile tale.

Silvia, nu ne mai amăgi. Tu cînd zici \"poate\", e sigur \"nu\". Presimt că o să ai o \"stare\" care te va opri să faci deplasarea. Sau poate mă înșel. Oricum, noi te așteptăm. Asta în măsura în care voi ajunge și eu. Că poate ninge și nu circulă trenul :)

Puțin cam patetic începi strofa a treia, cred că efectul era deja, acolo am impresia că forțezi puțin. Asta nu-i scade din frumusețe, e un poem bun, scris cu naturalețe și ușurință.