Poezie
Sufletul, scamatoria și poezia
1 min lectură·
Mediu
Nici măcar acest suflet travestit
într-o mare de apă nisipoasă,
în care ruginesc alge,
nu a mai găsit nimic de știut
și s-a retras și mai mult în adâncuri;
nici măcar acestei scamatorii cu urechi
nu i-a mai rămas nimic de făcut
și-a înghițit toate cuvintele ieșite în cale;
nici măcar această poezie
transcrisă pe curat!
0115.862
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Camelia Petre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 56
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
Camelia Petre. “Sufletul, scamatoria și poezia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/camelia-petre/poezie/154409/sufletul-scamatoria-si-poeziaComentarii (11)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LNCamelia, fă-mi te rog plăcerea și recitește penultimul vers. Mie îmi sună ciudat. Mulțumesc.
0
CPEla, multumesc frumos pentru cuvantul-sentiment pe care l-ai lasat aici. Nu stiu daca meritam stea, pentru ca mi se parea ceva ciudat pe la ultimele versuri. Drept pentru care am facut niste modificari intre timp. Si dupa ce am modificat mi-am dat seama ca am scris ceva gresit. De aceea Liviu a vazut o neregula la penultimul vers:). Acum s-a rezolvat!
va multumesc pentru comentarii si va mai astept
va multumesc pentru comentarii si va mai astept
0
ELEu am considerat că meriți, așa cum am și arătat. Așa am perceput. Sunt desigur imperfecțiuni, văzute și de mine și de Liviu, ca și în alte poezii sau texte evidențiate, dar cred eu că important este că ansamblul merită apreciat, ca și finețea și siguranța scriiturii. Când simt că nu merită, nu dau. Cumpănesc bine.
Și încă mi-a rămas poemul în minte, ceea ce înseamnă destul, puține reușesc să îmi rămână după o singură lectură.
Ela
Și încă mi-a rămas poemul în minte, ceea ce înseamnă destul, puține reușesc să îmi rămână după o singură lectură.
Ela
0
CPEla, stiu ca dincolo de imperfectiuni, ai considerat ca merita. Cred ca trec printr-o perioada in care putine lucruri imi sunt pe plac. O fi pentru ca se apropie sarbatorile? nu stiu...sfarsitul de an imi creeaza uneori incertitudini...dar pe de alta parte sunt convinsa ca tu esti cumpatata. Multumesc pentru apreciere si te mai astept,
cu drag,
cu drag,
0
RR“Sufletul travestit” iese din corp și călătorește prin “marea de apă nisipoasă” a existenței, în care oamenii sunt “ruginite alge” aruncate pe nisipul decepțiilor.
Atingând cunoașterea absolută a tuturor lucrurilor , se retrage “în adâncuri” absorbind “toate cuvintele ieșite în cale”.
Poezia gândită își pierde farmecul când este citită; dacă era o delicată entitate personală , prin citire devine un obiect comun supus aprecierilor sau criticilor, place sau displace în funcție de afinitățile fiecăruia față de gândurile lirice.
Atingând cunoașterea absolută a tuturor lucrurilor , se retrage “în adâncuri” absorbind “toate cuvintele ieșite în cale”.
Poezia gândită își pierde farmecul când este citită; dacă era o delicată entitate personală , prin citire devine un obiect comun supus aprecierilor sau criticilor, place sau displace în funcție de afinitățile fiecăruia față de gândurile lirice.
0
CPRazvan, multumesc pentru analiza facuta. Cuvintele mele au ajuns direct la sufletul tau. Ai o buna intuitie...m-ai bucurat!
Poezia nu trebuie sa fie gandita, citita, vazuta vreodata. Ea este deja o delicata entitate...s-ar putea risipi in neant. Pentru ca mai are o calitate. E si timida.:)
Poezia nu trebuie sa fie gandita, citita, vazuta vreodata. Ea este deja o delicata entitate...s-ar putea risipi in neant. Pentru ca mai are o calitate. E si timida.:)
0
RMce poți face, Cami?
0
CP...fara suflet poti face scamatorii, Raluca;). Te gasesc mereu trista si atat de copila...doar zambeste...fara suflet nu exista!
0
LNAș renunța la ultimul vers sau l-aș reface. Dar mai bine, prima variantă. În rest, merge.
0
CPLiviu, iti multumesc pentru sfaturi. Prezenta ta in paginile mele este constructiva. Te mai astept. Am renuntat la ultimul vers, si poezia imi pare ca a prins mai multa \"forta\".
0
12 versuri bine articulate, într-o formă lejeră, o compoziție fără prețiozități, un grav al existenței rostit în discurs rațional, cu urme de trăire bine temperată. Poetul este cel care se reflectă pe sine în ceea ce crează, neuitând cu firul creator pe care îl resimte la fiecare aplecare spre cuvinte.
M-a atins, subiectiv desigur:
\"acest suflet travestit
într-o mare de apă nisipoasă,
în care ruginesc alge,
nu a mai găsit nimic de știut
și s-a retras și mai mult în adâncuri\"
Remarcabil și titlul, care m-a chemat spre lectură, la imediata întâlnire cu el.
Frumusețea se poartă aici cu o discreție demnă.
Astăzi, acesta este poemul ales.
Ela