Poezie
umbra
(titlu provizoriu)
1 min lectură·
Mediu
îmi port umbra după mine
ca pe un cățel
ea trage în stînga și în dreapta
și de la un timp în toate direcțiile
uneori se așează pe bordurile noi
și atunci trebuie s-o aștept
alteori se cațără pe ziduri și balcoane
ca o hoață
cîteodată se ascunde în piept
și visează
mi-ar fi plăcut mai multă diversitate din partea ei
să-și marcheze teritorii de exemplu
apoi să și le apere cu disperare
mi-ar fi plăcut chiar să dialogăm pe tema asta
a proprietății
sau să jucăm table
să stăm la povești
„uite, aici m-am îndrăgostit prima dată
aici am furat corcodușe cu gelu
și frații lui
dincolo m-a călcat mașina de pîine…
șase-patru, marț”
dar ea
este mută ca o piatră de pavaj
comunicarea este deficitară și doar prin semne
pe care de regulă nu le pricep
această penibilă tăcere a început să mă deprime
mi-e teamă că își dorește independența
și mi-ar fi greu să-mi găsesc alta
tocmai acum
cînd m-am obișnuit cu metehnele ei
0125.626
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu Nanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 167
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu Nanu. “umbra.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-nanu/poezie/1786850/umbraComentarii (12)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
am tot asteptat sa apara aici un alt titlu, ma gandeam, chiar, sa te rog sa treci si pe la textul meu cu variante, dar...
nu mai am rabdare, vreau sa stii ca m-a nedumerit putin umbra visand in piept: eu mi-o imaginez mai degraba visand in creier!
nu mai am rabdare, vreau sa stii ca m-a nedumerit putin umbra visand in piept: eu mi-o imaginez mai degraba visand in creier!
0
aaaaaam uitat sa spun ca am citit cu placere si ca te gasesc fidel marcii.
0
Emilian, m-ai citit în cheia corectă, dar la tine nu mă surprinde asta. Onorat de semn.
Silvia, tu știi foarte bine ce am vrut să spun, dar și eu știu unde vrei să bați. Ceea ce nu mă deranjează, dimpotrivă. Gîndim cu creierul, simțim cu inima (o minciună care ne convine de fiecare dată).
Silvia, tu știi foarte bine ce am vrut să spun, dar și eu știu unde vrei să bați. Ceea ce nu mă deranjează, dimpotrivă. Gîndim cu creierul, simțim cu inima (o minciună care ne convine de fiecare dată).
0
da, am facut uz de cuvintele tale in subsolul textului meu :)
acum serios-serios: eu as fi recomandat poezia asta. ei, dar... nu e prima data cand gustul meu absolut nu coincide cu cel al editorilor sau al vreunui grup de stelutatri...
acum serios-serios: eu as fi recomandat poezia asta. ei, dar... nu e prima data cand gustul meu absolut nu coincide cu cel al editorilor sau al vreunui grup de stelutatri...
0
toata lumea se *foloseste* de umbra...sa se explice...sa defineasca...sa subjuge...sa ierte...sa pretinda intelegerea...sa pretinda neintelegerea...sa rada...sa planga...sa mearga mai departe...dar...exista un mic neajuns al umbrei...poate fi vazuta *doar* ziua...pe lumina...asa ca...deja tentativa ei de definire...e un poem foarte interesant!...
0
Silvia, stai liniștită, știm amîndoi la fel de bine că receptarea nu poate fi identică pentru toți cititorii. Eu mă bucur că mi-ai apreciat poezia, tu ești o cititoare atentă și nu-ți scapă nicio metaforă, niciun detaliu. Adică, așa cum se spune, ai \"organ\" pentru poezie. Cît despre recomandare, am depășit (sper) micile orgolii care mă stăpîneau acum cîțiva ani. Îmi cunosc locul și mă bucur că pot strînge cîțiva cititori interesați de ceea ce am eu de spus (chiar dacă uneori comit și \"bălării lirice\"). Ne vedem în august.
0
Genul de poezie unde se întâmplă un twist în fiecare strofă, cu același umor Nanu Trademark, și când nu te mai aștepți să se întâmple ceva remarcabil spre final, iată încă o întorsătură de maestru: \"mi-e teamă că își dorește independența/ și mi-ar fi greu să-mi găsesc alta/ tocmai acum/ cînd m-am obișnuit cu metehnele ei\" Cine spunea că anumite subiecte sunt istovite și nu se mai poate scrie nimic nou despre ele?... Umbra părea a fi una din ele.
0
Ioana, mi-e teamă că n-ai înțeles demersul meu liric. Eu nu încerc o definiție a umbrei, o folosesc de ea ca pretext pentru altceva. Nu spun mai mult, pentru că nu se face să-mi explic poeziile. Faptul că ți se pare totuși un poem interesant, mă liniștește, eu am scris acum cîtva timp ceva legat de asta. Cum probabil n-ai citit, repet aici. Un prieten sculptor îmi spunea că atunci cînd privește o lucrare proastă și autorul îi cere părerea, cel mai elegant mod de a ieși din situație este să spui \"interesant\".
Luminița, tu știi întotdeauna să încurajezi omul. Vizita ta mă onorează, mai ales că ne vedem atît de rar.
Luminița, tu știi întotdeauna să încurajezi omul. Vizita ta mă onorează, mai ales că ne vedem atît de rar.
0
liviu,
umbra aceea muta, insa zglobie ca un catelandru, cred ca s-a cocotat la un moment dat la mine pe birou.
foarte plastica descrierea umbrei, iar senzatia aceea de text facil, fara intoarceri bruste si lamentari banale, i-a dat descrierii o si mai mare putere.
placut citit
cu prietenie,
andrei t
umbra aceea muta, insa zglobie ca un catelandru, cred ca s-a cocotat la un moment dat la mine pe birou.
foarte plastica descrierea umbrei, iar senzatia aceea de text facil, fara intoarceri bruste si lamentari banale, i-a dat descrierii o si mai mare putere.
placut citit
cu prietenie,
andrei t
0
te rog pe tine umbra
sa redevii fiinta
sau
ma rog de tine umbra
sa redevin fiinta
nu mai stiu ce vroiam sa spun
de la o vreme se face tot mai frig, dar albul zăpezilor nu se arată și nici negrul urmelor labelor de lup tras spre munte
liviu
sa stii ca stiu ca tie ti-e un pic frica de mine
dar vreau sa stii ca si mie mi-e un pic frica de tine
sa ne traiesti
istovitule
sa redevii fiinta
sau
ma rog de tine umbra
sa redevin fiinta
nu mai stiu ce vroiam sa spun
de la o vreme se face tot mai frig, dar albul zăpezilor nu se arată și nici negrul urmelor labelor de lup tras spre munte
liviu
sa stii ca stiu ca tie ti-e un pic frica de mine
dar vreau sa stii ca si mie mi-e un pic frica de tine
sa ne traiesti
istovitule
0
Andrei, onorat de trecere și semn.
Șerban, chestia cu lupii m-a dat gata, parcă mi-ai citit gîndurile. Află că nu mi-e frică de prieteni, deci nu mi-e frică de tine. În ciuda distanței dintre noi, eu te simt aproape, „în coastă”, cum s-ar spune. Mai frică mi-e de mine, dar asta e altă poveste, am să-ți vorbesc într-o zi despre ea.
Șerban, chestia cu lupii m-a dat gata, parcă mi-ai citit gîndurile. Află că nu mi-e frică de prieteni, deci nu mi-e frică de tine. În ciuda distanței dintre noi, eu te simt aproape, „în coastă”, cum s-ar spune. Mai frică mi-e de mine, dar asta e altă poveste, am să-ți vorbesc într-o zi despre ea.
0

Citit, simtit.Al 49-lea muezin. :)