Poezie
generația mea în marș forțat
1 min lectură·
Mediu
să vă dau niște vești despre mine
mă-mpiedic de o generație oarbă
oarbă și surdă
surdă mută cheală șchioapă
aveam pe drapele îndemnuri și lozinci de bun simț
scrise desigur în șoaptă
cu gri-albastru-negrușiverde batracian
(vorba lui geană)
am luptat pentru democrația senzuală
a dormitoarelor
am crescut din tăceri împroșcate pe spatele pereților cu graffiti
mi-am cumpărat tricouri cu bască
am devenit oximoronic dintr-o ironie a soartei
m-am luptat cu frații dictando și orlando
bibamus papaliter
ce mă-sa
cineva-mi spunea că scrie poezie pe tramvaie
goblenuri frunze de brad (aia trebuie să fie haiku)
și poeme de circumstanță și pușcărie
desigur glumea
un poem fluviu necesită tot parcul auto
iată și trecerea de pietoni ca o cămașă aruncată
peste matricea comună a poeților rămași în uter
un final nefericit ca-n filmele americane
cu șvarțenegări
de parcă aici aș fi vrut să ajung în altă viață
privește mai întîi în stînga sau nu privi deloc
e totuna
o roată tot va trece peste pantoful meu
norocos
în rest sînt bine
0265
0