Poezie
neuronică
1 min lectură·
Mediu
animal cu gît uriaș(nu vă gîndiți la girafă)
e viața ce privește de sus
undeva pe la jumătatea gîtului norii
ochii nu pot pătrunde spre sol unde picioarele se ancorează cu șerpi
anchilozate de mușcături veninoase
ce bine adie vîntul răcoritor și capul nu se pleacă
mai întîi de lene apoi din inerție
picioarele se afundă în pămîntul moale precum o mămăligă gravitînd
în jurul altei mămăligi mai mari și mai calde
forța centrifugă învinge
ochii sînt stropiți de bucăți de mămăligă împrăștiată prin univers
și tot ceea ce părea imens după un fîs
alunecă pe gît spre picioarele plutitoare
002.058
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu-Ioan Muresan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu-Ioan Muresan. “neuronică.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/13955188/neuronicaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
