Cîntec de țară

Pentru a nouăzecea iarnă temerile și speranțele a nouăzecea defilare și focuri zvîrlite spre cer. Urlă în munți lupii așteptînd drumul cel bun cum urlau steagurile dacilor Someșul nu e roșu Dunărea a secat puțin să deschidă hotarele de la sud; rîuri de suflete se scurg spre Atlantic rămîn mine de sare, multă sare din lacrime ne îndulcesc zîmbetele copiilor. Pentru a nouăzecea iarnă înghițim răbufnirile.