Jurnal
încă se trăiește
1 min lectură·
Mediu
te strîng picioarele
ți s-au umflat pantofii
nu de mers, ci de mercedes
de parcă pașii copilăriei au fost școala de șoferi
cu o octavă în plus la intersecții
și baghetă de dirijor bîta ascunsă în torpedo.
ești omul șoselelor
cu șosetele ude
și miros de adrenalină
gîtul plecat doar la greutatea aurului sub formă de lingou.
noul personaj nu e tocmai nou
dă din coate și se așază în față
grosimea obrazului se măsoară în centimetri
epiderma prinde straturi noi pentru noi realități.
scara valorilor se găsește postată la pagina șase
printre paginile aurii poleite
carte de 14 carate
răsfoită lasă pe degete un gust amărui
posesorilor de papile.
șansa ascunsă simbolic
112 ca număr al refugiului
al resuscitării
dovadă palpabilă
că încă se trăiește.
033.508
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu-Ioan Muresan
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu-Ioan Muresan. “încă se trăiește.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/jurnal/13896639/inca-se-traiesteComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
doamnă Maria Rogoz Stratulat, comentariul dumneavoastră e binevenit. Am corectat acele greșeli de tastare. În ce privește scrierea cu â este opțiunea mea. Prefer simplificarea limbii, nu complicarea acesteia în ce privește scrierea. Vă mai aștept cu asemenea mesaje constructive.
LIM.
LIM.
0
Mariana, scuze.
0

Poema este un portret grotesc al omului de azi realizat dintr-o aglomerare de elemente materiale [arsenalul specific noii specii (\"omul șoselelor\")]: \"mercedes\", \"bâta ascunsă în torpedo\", \"aurul(ui) sub formă de lingou\" și morale [a \"noul(ui) personaj(care) nu e tocmai nou\"]: \"gâtul plecat doar la greutatea aurului\", \"dă din coate și se așază în față\", \"grosimea obrazului se măsoară în centimetri\".
Și pentru toate acestea există o \"scară a valorilor\" cu \"un gust amărui\".
Finalul, reluare a ideii din titlu, este o timidă constatare (dar și o speranță ascunsă) \"că încă se trăiește\".
În întregul său, poemul este nemulțumire, frustrare, neputință, durere în fața decăderii umane.
Păcat că textul nu a fost remarcat și încununat cu steluțe. Le merită atât pentru mesaj, cât și pentru maniera în care acesta a fost transmis cititorilor.
Aș sugera folosirea formelor \"șosea\" în loc de \"șoșea\" și \"se așază\" pentru \"se așează\". De asemenea scrierea cu \"â\" din \"a\".