Admirație în deșert
Am regretat toate zilele frumoase –
în nici una dintre ele nu erai cu mine.
Credeam că doar alături de tine
voi putea desluși acea lumină
mirifică ce mi se-așeza în
Singurătatea de duminică
cu cine să te cerți atunci
când o întâmplare face
să verși s(o)are pe jos
și tu ești singur
și, ca de obicei, în ziua ceea
nimeni nu-ți va deschide ușa
căci e
În agonia așteptării
De atîta așteptare
am început să tremur îngrozitor
ca înaintea unei primejdii
vocea ta îmi sună apocaliptic
ca cea a unui crainic rus din perioada
celui de-al doilea
A prins!
În sfîrșit așteptarea mea a prins un contur
trebuia să se întîmple
de la o mie de ani încoace a trecut timp destul
trebuia să se întîmple numaidecît.
E aproape om. Nu, nu, e mai
Azi e Paștele Blajinilor
și prin mine
bunica scrie poeme.
Poeme despre singurătate, dragoste, frumusețe,
despre ce a trăit și despre ce nu a reușit să
trăiască,
despre lumea mea scrie.
Ea,
Priponită aici
Am ajuns până aici și nu mai pot face un pas
înapoi, înainte, în stânga, în dreapta
sunt legată de acest loc ca de mama mea, of!
de parcă aș fi eu însămi locul acesta.
De ore
Cîntec de dragoste
Faci bine că mă eviți.
Teme-te de dragostea mea.
Merită.
În fiecare noapte
singurătatea mi te absoarbe
și te ține în clește mai abitir
decît ar face-o cea mai
Dragostea, ce-i cu dragostea mea, Doamne
de unde vine și unde pleacă, cum arată și ce mărime
la încălțăminte poartă?
O! cât iubesc, dar pe cine, Doamne?
de fiecare dată când încerc să
Aștept...
Aștept să treacă și anul ăsta, zic, și gata.
Iar până acum tot așa:
am împărțit anul, lunile, săptămînile, zilele, orele,
jumătățile de oră, minutele
între o așteptare și alta.
Mai
Am un singur loc pe lumea asta unde
vreau să ajung – Ginghador.
Acolo nu e ca aici.
Sînt sigură de asta.
Nu, nu știu aproape nimic despre Ginghador.
Am auzit doar că odată ajuns acolo
nu
ploua torențial.
știam că e un avertisment.
apa creștea între noi
ca o binefăcătoare
întotdeauna gata
să ne treacă dincolo de realitate.
pentru mine acei stropi mari de ploaie
erau
Alinare
pentru T.C.
…se făcea că mergeam prin Deșertul Tătarilor
deși figurile noastre se distingeau clar in ceață
nu mai îndreptățeam așteptările nimănui
noi ne-am dorit asta, dar nu
Alb
te-ai îmbrăcat azi în alb
și-ai hotărât că e suficient
pentru a-ți goli ziua (de sens)
nici măcar singurul tău organ viabil -
pixul – nu mai rezistă
scepticismului tău incurabil
știi că
Trepte
I
Îmbălsămată clipă
a strălucirii noastre în noapte.
și-acum gândurile-mi sunt absorbite
de vocea și de (mare) beția ta
de îndoiala
ce intervenea între noi
exact în
Williams
...să vă povestesc acum despre păpușa mea pe nume
Williams pe care am găsit-o într-o cutie de la
ajutoare umanitare (aruncată undeva pe stradă)
e îmbrăcat(ă) în cămașă cu manșete, în
Lulu
Am un animal sălbatic în casă. El n-a văzut lumea și nici lumea nu l-a văzut pe el. M-a văzut doar pe mine, dar eu nu sînt de lume.
Pentru mine Lulu, așa îl cheamă, e totul. Multe