Poezie
Genesis
Accepție absconsă
1 min lectură·
Mediu
Când piramidele se risipesc
ca stelele să moară-n puf de păpădie,
oceanele înghit tot universul
și crinii de pe gheață se sparg în sinucideri.
Răpite urme urlă și se îneacă-n
praful din nisip, ca noaptea,
s-arunce constelațiile-n vid,
și găuri negre sapă și tot sapă,
râvnind să vadă mâine un cimitir- pământ.
M-auzi? Sunt umbra ta.
Și te aștept în scoica goal-a neîmplinirii.
Când piramidele se risipesc
ca stelele să moară-n puf de păpădie.
002.276
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lilia Burlacu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Lilia Burlacu. “Genesis.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lilia-burlacu/poezie/191825/genesisComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.