Uși trântite

s-au deșirat pânzele de cort ale cerului
saturate de-albastru
apoi Degas și-a pictat balerina
care a desfăcut coregrafic picioarele
era mama și așa m-am născut

tutun în plămâni și rezumatul tuturor bolilor
de-atunci corpul meu împrăștie-n lume
hormoni cu parșivă aromă de ambră
emană concis demult cunoscutul a se evita contactul cu ochii
și cu orice altceva personal
îl vezi împrăștiat delicat
în toate tratatele de medicină legală
între pauze de accidente mortale
se întâlnește pe fugă cu tine
pentru joc de bandaje și pretexte de-avorturi fragile



cu tine corpul meu se exprimă plenar
prin ADN dispersat toxic între cearceafuri sterile
e curtezana cu hemoptizie care te lasă s-o lași să se ducă

totuși odată am citit că există
prăpăstii care ne cer absolutul / de-atunci
sunt doar cianura amintirii pe care
în morți repetate o sorbi resemnat
pe sub uși trântite-n trecut
și mă doare