job

așa ne tragem noi zborul de sub picioare știm bine căderile regizate ridurile netezite cu palma și înghițirea de oase nimic nu trebuie facem doar ce simțim în capul pieptului dragostea fumul durerea cronică și galopul constant în jurul cozii bărbieritul la două zile tunsul periuță cămășile fine de in și pasul hotărât prin praful aspru al realității așa apar întâmplările cu armata lor ascuțită consoane vocale și zâmbetul mușcând iubitor din grumazul palid al dimineților mai târâm o vreme după noi drumurile în urma noastră viața se închide în capse de oameni