Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

anii

1 min lectură·
Mediu
la un moment dat toate crimele plictisesc
oamenii nu mai au farmecul de altădată

răsăriturile sunt grele de apă diforme
deschizi larg ochii pe dinăuntru
animalele se retrag din fața focului
pădurea te despresoară oasele ies din tine ca niște
cuțite înfipte de un asasin prost plătit
și devii una cu depărtarea

pleci spre neliniști spre pâlpâiri
peste apusuri întunericul coboară mâini blânde reci
casele cresc poartă în pântec ecouri de iarbă tăiată

ieși din somn ca dintr-o apă murdară
pe mal orele înfășoară noaptea cu gesturile mamelor triste
aici ții adânc de mână un copil un copac uscat
mergi tocești drumul până la lacrimi




064.494
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
105
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Ligia Pârvulescu. “anii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ligia-parvulescu/jurnal/13903186/anii

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
mă asta sincer mi-a plăcut: \"la un moment dat toate crimele plictisesc\".Cum cade
f lucid așa
așa cum se plictisesc toate inclusiv crima de a fi viu.De a simți asta
f viu
ca lovit cu măciuca în freză de fiecare zi care vine
galopând
0
@ligia-parvulescuLPLigia Pârvulescu
cam asa e. Textul putea sa ia si alt ton dupa primele doua versuri, dar am renuntat la ironie, nu stiu de ce :) ...si da, lucid ca remarca, pe de alta parte, imi place sa amestec luciditatea si cu altele...ce sa fac si eu :)
Multam de vorbe.
0
Cu ochii larg deschiși pe dinăuntru.

\"The Hours\" (2002, r. Stephen Daldry) este al doilea film în ordinea preferințelor mele, astfel că nu pot să nu mă bag în seamă aici. Mai știu cel puțin o autoare care a scris, aici pe site, inspirată de acest film, am scris și eu \"Orele\".

Oamenii nu, \"nu mai au farmecul de altădată\". Pădurea aceea de cuțite există. \"Tocirea drumului până la lacrimi\" e frumos.

Eu aș fi intrat în somn ca într-o apă limpede, privind pe mal orele acelea ce nu se vor mai întoarce niciodată.

\"Ne vom privi răbdători
prin porțile dimineții
direct în suflet.

Orele acestea, Francesca,
anii aceștia trec
pentru ca tu
să înțelegi.
Fiecare cuvânt
e o pulsație a inimii,
el scrie fiecare semicerc
al orei,
fiecare rotund sentiment.\"
0
@ligia-parvulescuLPLigia Pârvulescu
Calin, la mine e pe primul loc. Aici insa nu filmul m-a inspirat, ci intai Richmond, apoi Virginia Woolf, si de acolo The Hours. Si da, stiu si versurile tale, si-mi place cum suna Francesca :)
Multumesc de semn.
0
@maria-delMDMaria Del
O poezie la care mi-e greu sa comentez, pentru ca ma misca mult prea puternic pentru a face o disectie, sau pentru a incarca aerul de cuvinte, de parca as vrea doar sa astept langa copacul acela uscat, tinandu-l de mana pana cand se petrece minunea, pana cand da in muguri. Poate de aceea vad aici o curgere veritabila, o inlauntuire de imagini care se deschid asemenea unor muguri, sau ar vrea sa se deschida, daca nu i-ar durea prea tare deschiderea, devenirea.
0
@ligia-parvulescuLPLigia Pârvulescu
sunt miscata ca te-a miscat textul meu. Poate rezonez eu cu persoanele nascute in \'69 :) ... si ele cu mine :) Deci - ma bucur ca ai simtit trairile.
Multumesc.
0