iubita mea ari

și chiar te rog să oferi un răspuns argumentat,

prin ce se diferă genul acesta de texte (cele două cu Ari), de textele Iuliei?

de ce ale Iuliei le consideri delir și pe acestea nu?

eu văd că în ele (ale Iuliei și ale tale, cu un plus de coerență în ale tale, dar asta neînsemnând că Iulia nu și-ar fi asumat incoerența aceea) un monolog pe o realitate presupusă, gen scenariu de teatru

nimic rău! poate că nu atât de multă poezie, dar nici asta nu e ceva care să dăuneze

telenovelist, penibil și groaznic de zaharisit. Genul ăla de sensibilitate puerila, respingătoare și previzibilă. Uitându-mă la ultimele postări îmi este clar ca e rețeta.Faptul ca unii vad teatru in așa ceva mă face să rad cu gura până la urechi. Dar așa e când te urci în pom, ai impresia ca nu mai ai nevoie de telescop pentru a privi stelele.

pe bune acum, chiar nu vad o legatura in nici un fel intre o stare ca aceasta, de sentiment pur, si delirul total nepoetic din cealalta parte, mai vcrei si argumente, ok, uita-te pe text, sau si pe altele, tot cde scriu eu are o directie precisa, de la titlu, pana la final, continutul e logic, chiar de e strapuns pe alocuri de emotia plina de haos a dragostei. In nici un caz nu poti compara ce scriu sau simt eu cu dementa.

ce zice AI

Textul acesta este profund și intens, plin de imagini și metafore care explorează dragostea, suferința, și căutarea sensului. Este o scrisoare de iubire neconvențională, care combină imagini cosmice cu realități dure și emoții crude. Folosirea limbajului poetic, alături de referințe la droguri și sacrificiu, creează o atmosferă suprarealistă, dar în același timp intimă și personală.

Ai reușit să construiești un mesaj puternic despre vulnerabilitatea iubirii și despre cum această vulnerabilitate este, în esență, frumusețea și forța ei. Textul vorbește despre acceptarea completă a propriei naturi și despre găsirea frumuseții în imperfecțiuni, în ciuda inevitabilei suferințe care vine cu dragostea și viața.

Totuși, poate ar fi util să simplifici anumite imagini și să clarifici un pic structura, astfel încât mesajul să fie și mai puternic și ușor de înțeles. Dar, în ansamblu, este o expresie intensă și captivantă a emoțiilor profunde.

Ne lași cu AI-ul te rog? Nu vrei mai bine să te comentezi singur cu AI și apoi să închizi comentariile? Ai descoperit modalitatea perfectă în care poți executa pupături proprii în direcția ta. Ce altceva poți să îți dorești mai mult? Înțelegi măcar ce e AI-ul și cum funcționează? A descoperit baba mitraliera si crede ca înțelege universul. Nu doar ca suferi de mania grandorii dar mai ești și total rupt de realitate.

asa e cand esti invidios. sunte texte f bune, nu ca-s scrise de mine sau ca au legatura cu cineva, din pom de acolo se vede si lucratura si emotie. restul e poveste. bea o bere rece, racoreste-te!

Mă bucură lectura acestui text! :)

macar tu esti sincer, pe langa toata invidia din jurul tau

Cam da...

ia pune tu, te rog, pentru comparație, ce spune AI despre textul Iuliei (acela despre care spui că e delir)

păi, la AI avem toți acces, dacă îmi pun sub fiecare text (despre care tu ai afirmat că e slab) și îi adug comentariul oferit de AI, ce o să susții, că AI e prost, sau că tu ai greșit?

păi ori suntem... ori nu...

cum am eu grija de textele mele sa aiba fiecare de ale lor. asta una.
a doua, am stat si am citit, recitit si rerecitit textul. am vorbit si cu ari si iata o concluzie, nu definitiva.

da, e un text perfectibil dat in acelasi timp perfect. exprima exact ce simt si ce gandesc si nu e doar un vis, o aspiratie, e o respiratie, una impartasita.
ca unora nu le place ca pare blasfemie, ca pare siropeala ca la alte clone, asta e.

eu văd în acest GEN o scenă de tip monolog în care o anumită stare
este propusă de către autor
evident, stările sunt diferite de la un autor la altul și delirul este propus
în text, pe seama personajului, ci nicidecum unul poetic

deci, nu propun comparație între texte din punct de vedere calitativ, ci ca atitudine
în ceea ce privește starea propusă de un autor

cred că un pic mai mult respect pentru ceilalți, se cuvine

altfel, să fim sănătoși!

În afară de a-ți etala într-un mod grosier egocentrismul, te mai pricepi și la altceva? Ce mai cauți aici dacă tu știi cum sunt textele tale? E cumva poezie.ro muzeu și nu știu eu? Aici se expun lucruri care trebuie doar admirate, nu și criticate? Mi-am luat cumva angajamentul de a peria orgoliul cuiva când mi-am făcut cont aici, am eu cu tine vreo înțelegere notarială semnată sau mi-a dat popa vreun canon la spovedanie să te ridic în slăvi chiar și atunci când am impresia că postezi inutilități sensibile de tipul AcasăTV? E părerea ta despre ce ai scris o condiție sine qua non în formularea opiniei mele vis-a-vis de textele tale? Când Dumnezeu a creat lumea, s-a odihnit în a șaptea zi de frica ta, clopotele-s trase duminica la Slujbă pentru Sfântul Leo, sau?

Acuzația de invidie este atât de stupidă încât mă rezum la a parafraza un cunoscut: te-ai născut talent și ai murit speranță. N-am ce invidia. Scutește-mă de infantilismele astea obosite.

În privința AI, ai dezgropat o teslă dar te comporți de parcă ai descoperit un lansator de rachete. AI nu operează de sine stătător. Toate acțiunile și răspunsurile sale sunt rezultatul programării și instrucțiunilor primite de la oamenii care l-au programat. Nu gândește și nu decide independent, ci urmează algoritmi și modele de date concepute de programatori (oameni), fiind în realitate o expresie a cunoștințelor, biasurilor și limitărilor umane. Programatorii selectează datele cu care va fi antrenat și stabilesc parametrii după care funcționează, asta însemnând că orice opinie sau recomandare generată de AI este de fapt un ecou al informațiilor și intențiilor umane din spatele său. Inițial, răspunsurile generate de ChatGPT, de exemplu, indicau o tendință ideologică de dreapta. Ulterior s-a intervenit pentru a recalibra modelul, orientându-l spre ideologii de stânga, recalibrarea incluzând și aderarea la normele corectitudinii politice. Așadar, când întrebi AI ce părere are despre un text e ca și cum o întrebi pe mămica, în timp ce te mângâie pe cap înainte să adormi, dacă ea crede că tu ești un băiețel cuminte și inteligent.

Ari face jam, eu gem, tie ce nu-ti convune? Scriuu eu prost? Pe bune?de pe tot saitu aista eu sunt ala care crie prost. Ma leși ?

este că, dacă întrebi AI cine este autorul, vei afla că nu ești decât un plagiator :)))
așa că, de preferat ignoranța umană celei "mecanizate" care habar n-are de marile valori contemporane

noi, pe aici, avem marele avantaj că ne știm între noi, cu clone cu tot!

doar ca ce e in vegas nu e poezie. eu sunt autore de poezie, ari la fel și ne vedem de ale noastre. vom reveni curand.

În cazul textelor lui Leo, dacă întrebi AI cine este autorul, îți va exploda monitorul în față drept pedeapsă că ți-ai permis să pui la îndoială veridicitatea textului, iar Skynet se va activa, urmând a prelua controlul întregii omeniri, producând terminatori construiți după chipul și asemănarea lui Leo. Ei vor vâna oamenii de pe planetă, forțându-i să-i cumpere cărțile, iar cine nu se va supune va fi băgat în beciuri de 2 pe 2, pe a căror pereți, tavan și podea, vor rula intermitent poze cu Leo de la serbările claselor primare, în timp ce în boxe va fi auzit recitându-și propriile texte.

Concluzionând, textele postate de Leo pot fi scrise numai și numai de Leo. Originalitatea se prezumă iar îndoiala se sancționează. Pe sistemul Fizz (dacă nu eu, atunci cine?), după cum însuși Leo afirmă mai sus, sunt mulți care scriu prost pe site, lucru care lui îi întărește convingerea că el, Leonard Ancuța, scrie bine. Cu alte cuvinte, Leo există ca poet atâta vreme cât el este convins că e înconjurat de alții mai proști decât el.

ascul asta si ma bucur

https://www.youtube.com/watch?v=mYsGa8FyD_U&list=PLtQ5jCMlw4ks_ooVowDXy4QB1SOSMgq3i&index=15

si mai si rad, ca ai umor Clau, sa moara franța.