Poezie
urletul
2 min lectură·
Mediu
mai întîi i-am pus mîinile pe sîni
apoi i-am privit fața. nu era ea.
dar lumina a insistat și i-a picat într-un fel pe față
cum pică lumina stelelelor în ochii unui pisoi care vrea acasă
atunci a devenit ea și luna a zîmbit
sunt sigur că vîntul era singur în seara aia, la fel ca mine
nicio frunză nu voia atingerea noastră
cel mai aspru judecător era băiatul de la chioșc
nu voia să-mi dea pe datorie în seara aia
așa a început totul, inclusiv timpul care fusese beat mii de ani
eu nu sunt atent cum ling fetele înghețata
o frumusețe o găsești și în gheață, dar prefer căldura
cu o mînă în chiloți lumea e mai frumoasă
dansam cu mopul și jur că dansam cu tine
te-am sărutat pe buze dar parcă ar fi fost pe icoană
îmi scot mîinile din buzunare doar ca să se vadă că nu-s bogat
am întîlnit odată un sunet care mă cunoștea, își spunea urletul
încă mă tăiam cu hîrtie și tu îmi sugeai degetele, soarele nu apunea
se stingea ca un bec care moare, încă se dădea spirtul prin pîine
ai spus ce frumoasă e pula în lumina tîrzie a dimineții
cînd e nevoie să închizi ochii, cînd nu mai contează
decît adîncimea, cînd ai inima plină de tot ce e în mine
și bate așa haotic încît nici mersul tău nu mai e drept
pentru că mergi din tine în mine, din mine în tine
și nu-i nimic mai romantic decît să fii goală, să fii atît de goală
încît să încapă toată dragostea, cu tot cu rădăcini, ca un copac
cu toți anii lui, cu isprăvile lui, ca un copac am și eu toporul meu
dragostea mea, cum văd eu că ți se mișcă sînii, mareea lor
în bătaia călîie a lunii
preferi să fii beat toată viața, decît să te trezești din dragoste
de mii de ori mai bine beat, decît fără tine
să fie doar o floare ca o alinare, pe pieptul meu
un însemn că ai trecut pe acolo.
021.032
0
MT