Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

*

1 min lectură·
Mediu
ce e izolarea
nimeni nu se întreabă de parcă e un lucru atît de cunoscut
banal cum ți-ai pune pistolul în gură
și spui izolare
zic unii de singurătate zic de cei patru pereți
care se tot apropie pînă camera se face cît un lift
care cade și cade pînă ajunge în tine
dar nu asta e
izolarea cu siguranță
e altceva dar pînă acolo să ne aducem aminte
de singurătate unde tot ce-i mai de preț sunt
amintirile și trăirile
legate de ele însă
cînd nici amintiri nu ai și totul se reduce la durere
orice mișcare orice gînd orice înghițitură de apă
și dacă îți tai venele e binecuvîntare
bucurie și dacă privești picăturile de sînge în apă
vezi flori vezi dragoste poate chiar fericirea din univers
nu izolarea nu e nici singurătate nici moarte
izolarea e viață în durere
ca o floare de colț crescută în abisul marianelor
de care nu se apropie nici un pește orb
o trestie gînditoare care se îndoaie
nu de la vînt ci de la propria conștiință
023.154
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
175
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Leonard Ancuta. “*.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14146178/text

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

singuratatea durerii revarsata in poezie
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
nu e doar singuratatea sau durerea, e procesul constiintei de a se rezuma la sine prin sine si nu prin ceva exterior, e ecoul propriei fiinte în pestera propriei fiinte.
0