Încăpățânare de primăvară

Un poem relativ frumos realizat, mai trebuie lucrat, sigur, dar pot fi remarcate versurile:

nu-ți dau voie
să-mi înfășori ca pe-un șarpe răsăritul pe gât

Bun venit pe site! Te așteptăm cu alte texte și mult succes!

Sunt de aceeasi parere, observ idei, imagini interesante. Cred ca poemul ar putea curge mai frumos daca n-ar exista abundenta de semne de punctuatie, ma refer ca s-ar putea incerca o alta exprimare, ca in vorbirea curenta, chiar cu riscul de a se apropia de proza; adica poetul sa nu incerce sa forteze asezarea cuvintelor doar de dragul de a se exprima intr-o anumita forma poetica.
sunt cocori albi, de sidef
Lore imi pare ca iti exprimi liber ideile. Foarte bine! Lasa-ti si vorbele sa curga la fel de liber, fara fortari si mai incearca sa surprinzi imagini in fraze ori propozitii mai scurte.
Mult succes in continuare!
Am sa mai trec.
P.S. ufff, sigur ca pot fi acuzata de subiectivism

Alina si Camelia, va multumesc.

O poezie interesantă prin forma sa directă și expresiile arhaice dar...
regionalismul \"stupește\" (scuipa) alături de turcismele sulemenește (sulemeneli-farduri) și boiește (boia-vopsea) nu prea cad bine alături de \"fard\" și \"hienă\", aceste două substantive din urmă aparțin altui ambiant.
S-ar putea ca eu să mă înșel, e doar o chestie de estetică...

Cred ca ai dreptate. Voi modifica. Multumesc.

Draga Lelia,
mie-mi plac abundentele de orice fel, chiar si de semne punctative, daca e o poezie frumoasa care poezia asta e prea frumoasa si prea mult mi-a placut din cauza de baba care e iarna si de care abia astept sa scap odata ca nu mai rezist cu paltonul in spate sa mi-l vede lumea ros de molii. Molile sunt foarte rele, se dau la hainele oamenilor saraci, la hainele de bogatasi nu, ca fac discriminari sociale. Mi-au ros paltonul si singurul tricou bun ce-l aveam si eu, mi l-a cumparat mama de ziua mea cand am terminat scoala. Scrie “Bambi” pe el, dar nu e rosu ca alea sunt tricouri de fete, e maro, de baieti. Eu m-am oferit odata sa-mi cumpar un tricou alb, dar albul se murdareste repede si pe urma lumea crede ca nu-ti speli tricoul si se fereste de tine ca de raie. Nici negrul nu e bun, ca si ala se murdareste la fel de repede dar nu se vede si nu mai stii cand trebuie spalat. Mi-a spus cineva ca nu e bine sa speli tricoul odata cu prosopul ca se prind scamele de la prosop. Si nici cu ciorapii, ca se prind gaurelele de la ciorapi, pe care nu stiu daca tot moliile le fac.
Draga Lelia, eu voiam sa-ti multumesc (multumesc!) pentru rasaritul incolacit pe gat ca un sarpe care e o metafora cutremuratoare fiindca serpii sunt periculosi dar rasariturile nu si e o meatfora paradoxala care mie-mi lasa gura apa. Eu cred ca poezia matale o sa zapaceasca multi cititori ca si pe mine m-a zapacit de-am inceput sa o citesc de la coada la cap si tot bine iese, nu stiu ce are. Poate e si din cauza pseudonimelui matale care mie imi place cam mult

Bine-ai venit, Lelia! Imi place mult poezia ta, cu forma si continut vii. Te \"misti\" bine in fondul asta lexical romanesc, invaluit in arhaisme si regionalisme. Parerea mea e ca si turcismele dau bine. Doar e o lume cosmopolita, nu-i asa? Poetul are avantajul de a uza cuvintele in concordonta cu simtirea sa estetica :).

Poetul Cezar Ivanescu, intr-o discutie cu mai tinerii colegi de breasla purtata la UZDIN (sat romanesc din Serbia), sugera chiar imbogatirea poeziei noastre prin redescoerirea regionalismelor. In acest sens, o nota aparte a acordat maestrul Ivanescu poeziei dilalectale, adica poeziei in grai banatean, cultivata/promovata de poetii din Banatul iugoslav si din Banatul romanesc.
Din pacate acest gen de poezie este foarte putin cunoscut in lumea literara de la noi.
As da insa ca exemplu un link, asa de curiozitate:
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/51146/index.html