Poezie
Inimă cu fereastra deschisă
1 min lectură·
Mediu
Mamei nu i-am spus niciodată ești așa de frumoasă, te iubesc
bătrânico, ea stă întoarsă mereu, spatele ei murmură încet,
clincăne farfurii în chiuvetă, nu i-am spus, ai palmele dulci,
clipește colțul ochiului tău ca o stea rătăcită într-o coadă de mierlă,
mamă, ai prea multă mătase caldă în gene, știi, mi-e foame,
își caută iar fruntea culcușul sub umărul tău, ce bine miroase
a plăcintă cu mere, mă doare inima, mamă, ai plâns?
Tată, nu ți-am spus niciodată, ești tare, bătrâne, genunchii tăi,
cai de curse, i-am urcat treaptă cu treaptă, m-a legănat vântul aspru
între brațele tale ca pe-o floare firavă de piersic, te iubesc
nu ți-am spus niciodată, m-am oprit, m-am sfiit, ștrengari ochii tăi cu
sori pitici înecați în ape albastre, întredeschise rămân uși de-a pururi
între tâmplele noastre, povestește-mi, e greu să fii tata, copiii, copiii,
ce povară e dorul, mai mângâie-mi părul, tată, ai plâns?
095.645
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lelia Voinea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 151
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Lelia Voinea. “Inimă cu fereastra deschisă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lelia-voinea/poezie/66388/inima-cu-fereastra-deschisaComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VTDa, este frumoasă și nostalgică chiar dacă, fiind o poezie \"dedicată\" este un lucru puțin mai \"delicat\" ca să o analizezi sau să o critici. Simt că îți este dragă și de aceea o voi privi cu ochii mijiți si sfioși. Probabil că nimic nu e mai blînd pe pamînt ca intimitatea copilului cu părintele său. Și oare de ce descoperim aceasta abia cînd devenim la rîndul nostru părinți...?..
Remarc versurile:
\"clipește colțul ochiului tău ca o stea rătăcită într-o coadă de mierlă\"
... de fapt am observat că poema ta gravitează mult în jurul \"ochilor\" părinților.
Remarc versurile:
\"clipește colțul ochiului tău ca o stea rătăcită într-o coadă de mierlă\"
... de fapt am observat că poema ta gravitează mult în jurul \"ochilor\" părinților.
0
LV
Va multumesc pentru comentariile voastre. M-au emotionat foarte mult.
0
LV
Draga Victoria si draga Virgil, va multumesc foarte mult pentru comentariile voastre. Ma bucur mult ca v-au placut versurile mele si mai ales ca ati reactionat la emotia mea.
0
CPduios, nostalgic...incredere si curaj.
Fug acum sa-i spun mamei cat de mult o iubesc, sa-i spun tatalui la fel.
Ce gene lungi au mai plans ei? Ce lacrimi tandre au preschimbat in ani si zambete si amagiri si urcusuri si...si timpul cand a mai trecut?
Doamne, ce dor mi s-a facut de ei!
Mi-ai amintit ca am o fereastra de deschis, de graba.
Iti multumesc Lelia, tu cu gandurile tale duioase, nostalgice, increzatoare...!
Curaj, imi spun! Iti multumesc!
Fug acum sa-i spun mamei cat de mult o iubesc, sa-i spun tatalui la fel.
Ce gene lungi au mai plans ei? Ce lacrimi tandre au preschimbat in ani si zambete si amagiri si urcusuri si...si timpul cand a mai trecut?
Doamne, ce dor mi s-a facut de ei!
Mi-ai amintit ca am o fereastra de deschis, de graba.
Iti multumesc Lelia, tu cu gandurile tale duioase, nostalgice, increzatoare...!
Curaj, imi spun! Iti multumesc!
0
MPDistincție acordată
Mama, tata ...
Rar, mult prea rar îi privim în ochi să le spunem cât de mult îi iubim. Din păcate! Și nu realizăm cât de mult înseamnă pentru noi decât atunci când ei nu mai sunt.
Haideți, cât îi avem lângă noi, să-i prețuim așa cum se cuvine!
Rar, mult prea rar îi privim în ochi să le spunem cât de mult îi iubim. Din păcate! Și nu realizăm cât de mult înseamnă pentru noi decât atunci când ei nu mai sunt.
Haideți, cât îi avem lângă noi, să-i prețuim așa cum se cuvine!
0
STFoarte frumos. Emotionant, mai ales cand ii vezi pe parinti cum scad, cum se sting in fiecare zi. Doar ochii, ei raman la fel, privirea. Felicitari.
st
st
0
LV
Imi pare asa de bine ca v-a placut poezia mea. Sentimentele de care amintiti voi m-au incercat si pe mine. Multumesc pentru gandurile frumoase pe care mi le-ati lasat pe pagina.
Multumesc, Monica, pentru steluta, sunt bucuroasa pentru ea.
Multumesc, Monica, pentru steluta, sunt bucuroasa pentru ea.
0
LNDistincție acordată
În general nu mă dau în vânt după poeziile duioase. Asta însă a reușit să mă capteze, să-mi transmită o stare pe care nu o pot descrie în cuvinte.
0
citind simti cum, fara sa vrei, treci de la o emotie la alta
melancolie, durere, neliniste si un morman de dor.
un dialog imaginar, fictiv, o neimpacare cu sine insusi. sentimentul insingurarii provoaca o regresiune in timp, in copilarie.
un poem-litanie ca o confesiune care aluneca in amintiri rechemand cu ochiul mintii pasaje dragi. mama si tatal, refugiul care asigura forta regenerarii.
fara sa vrei patrunzi intr-o senzatie tulburatoare a timpului dat inapoi.
sensibil, emotionant, frumos!