M-ai calculezi că preţul la o glumă este foarte mare?
Şi m-ai adaugi că jignind subtil e frumuseţe de consum?
Se returnează prea curând produsul de livrare ,
Şi eşti lăsat ca să-ţi consumi
Toată lumea ne-a cerut să nu mergem în zona răutăţii,
Deşi toţi se mişcau acolo cu tăria de a răbda răutăţi ce te consumă.
Acum parcă se spune să nu vi în zona bună,
Acolo unde totul lucrează
Şi dacă aroganţa reorganizează clipe şi formule,
Pe trei etaje cu substanţe grele de la timp;
Atunci e semn să alergăm cu ceea ce e electronul...
Că prea îl folosim şi nu îl ştim prea mult.
Şi
Şi astăzi se topeşte timpul poeziei...
Peste aceea ce erau forţaţi să spună poezii.
La rândul lor revarsă din cuvinte,
Cu trei esenţe din a zilei şir.
Da... Din aşa se simt să scrie
Şi încă îmi prezinţi doar un poem ce varsă azi paharul.
Prin ape te mai străduieşti să faci şi fuziuni.
Reîncărcat de drumul către Marte care vine...
Te iroseşti să nu te mişti nicicum.
Dar
Și totuși prin păreri de vorbe cu știrbire,
Se țese spre un adevăr frumos.
Dar e nevoie și de o prezență care știe adevărul...
Ce prin iubire nu grăbește furtunos.
Și din părerea mea... și-a
Și chiar e liniștirea-aceea mare foarte mare...
Spunea un gând cu pulbere de simț.
Și e și o atingere și prin culoare de parfum de dulce zare....
Acum printr-o secundă secundată de atenție din
Și dacă am rămas la electron cu o viteză micșorată,
Nu poți primii mesaj într-o căsuță simpu X.
Pe pagina de 7X e doar un început de multă apă...
Și un sărut cu fără minus infinit.
Și corpul
Și m-am mirat că am putut să vin la punct de întâlnire...
Și punctul nu era un obiectiv fără semnal.
Și tot pe banca mea era ce trebuia să vină...
Dar de era cu eu... era cu o culoare grea.
Și dacă nici nu știm vorbii din inimă prin minte,
Nu e de vină școala aspră care ne-a forțat să știm pământ...
Nu e de vină nici vechime ce se pune de părinți în inimi...
Și nici măcar ideile ce
V-oi încerca și azi ca să trăiesc cu gând tangent în lume...
Deși doar filmele prezintă mers de prea perfect atins.
Am încercat să merg la punct de întâlnire și de ascultare...
Deși chiar nu s-a
Și pentru că s-a pus și prin cuvinte o aromă de ondine;
Cu un nivel dozat de un program cu tine și prin tine...
Mai vreu trei picături adăugate în simțire...
Și o amestecare în retorte de la
Nu a știut decât o variantă cu o conotație albăstruie,
În dimineața-ceea cu parfum și iz de fum.
Vroia ca cel ce se apropie să aducă apă dulce și o plecăciune...
Și trei perechi de diamante
Se pare că tot mai vorbim cu un limbaj de pietre,
Și literele nu formează ce e-n simț cu simț.
Se pune un răspuns cu un limbaj de cerc cu spumă...
Și nimeni nu câștigă o reală realitate de
Ea știe doar atât cât poate să primească mintea lumii în cutie...
Și curgerea e lină sau e tumultoasă-n zi.
Ascunsă și puțin șireată către ziua ce se stinge,
Te face să te temi în fiecare
Ahaaa!!! E cântul ce se presăra de mult la poarta mea cu lene.
E cântul ce se presăra la poarta ta de simț.
E cântul ce așteaptă chiar la fiecare vrere.
E cântul ce așteaptă să-ți inunde viața
Acum sunt valuri mici cu vântul dinspre vreme,
Și tremurul din clipă pare peste teme azi aici.
Ascunsă în minunea clarului din verde,
Vinovăția azi nu se interpretează fără mere și arici.
Și
Și dacă vrei să desenezi în negru și în negru,
Să nu aștepți un roșu nuanțat în lăudat.
Aprinde-te de vrei ca să primești lumină,
Și nu întuneca să fi acuma vindecat.
De prinzi să fi o stea
În zona omului se plantează stâlpi trainici.
Se stabileșe de asemenea cât e viteza luminii.
Se aproximează pănă la vârf de ac forma electronului.
Se dau denumiri florilor.
Și se cultivă culturi
E mare lucru să nu vezi un soare cu lumină uimitoare...
Și tot ce îți arată curcubeul de culoare.
Dar nu un orb se plânge de această întâmplare,
Ci cel ce a fost egoist și plin de câștigare.
A
Și... bucuria e la loc de bine...
Chiar dacă răutatea macină mereu.
Se străduie să revibreze relități ciobite...
Spunând că suferința e destinul tău.
Dar îmbrăcarea în adevărata poezie,
Cu
Să nu conduci nici în iubire cu alcool în sânge...
E prea periculos să uiți să faci un semn că tu te depășești.
Poți face accident de vrei să iei la stânga în gândire
Și nu semnalizezi din timp ce
La fel de mult în multe nu găsești prin om prea multe...
Și cererea e să te duci la un Izvor ce toate izvorăsc aici.
Și dacă chiar vei observa în tine ceea ce conține doar lumină
Nu poți mânca
Și nu l-ai întrebat așa... chiar niciodată...
Știai că de-i vei da va consuma.
Și nu l-ai întrebat ce e-n secunda după faptă...
Și nici de știe terminarea visului din stea.
E un dezastru
L.