***

E frumoasa poezia ta... Emotionanta prin simplitate... Cuvinte sau vise, au parca aceeasi putere de a calauzi sufletul calator prin necunoscut...:)

ai reusit cu usurinta, fara multa estetica , saa creezi o atmosfera placuta;

bine ai venit;

Eu cred ca merita o stea acest text de evidenta originalitate poetica: nu am cunoscut orasul acesta, strazile acestea pustii, pe unde doar vantul face ravagii, zburand ziarele \"de ieri\"...
Te voi mia citi...

\"am visat un oras trist cu stradute
cu o biblioteca veche in care
se iubeau pe rafturi scriitori morti de mult\"

Citind poezia aceasta, și eu am avut senzația că am visat orașul acela, cu ceea ce e scris, cu grămada de ani și cele două miliarde de oameni noi...Sau poate chiar am visat?
Un poem reușit, place, atinge. Și eu cred că merita o steluță. Cin\' s-o dea?

Fără să te contrazic în vreun fel în ce privește părerea ta la această poezie, vreau totuși să fac o observație privind remarca ta ce ni se adresa nouă, dragele tale (menționez că vorbesc în dreptul meu!). Ei bine, nu acel \"te iubesc\" m-a impresionat, nu mă mai impresionează demult, decât atunci când mi se adresează, și nu de către oricine. De cele mai multe ori, chiar mă deranjează prezența unei astfel de declarații în poezie (i-am și spus-o o dată la un text, lui Daniel Dinescu). Dacă mie mi-a plăcut, iar ție nu, e chestie de gust, sau educație, sau starea în care am citit fiecare. În rest, toate cele bune.
PS M-am simțit un pic atinsă doar pentru că mi(ni) te-ai adresat ca unor puștoaice leșinate după \" te iubesc, te ador, simt că mor\" și altele asemenea. Nu e genul meu. Te asigur că nu mai am 15 ani. Nici 25. Și nici nu mi-aș mai dori.
Cu simpatie,

Ei, n-am vrut să te supăr, zău. Și nu m-a deranjat deloc c-ai spus \"dragele mele\", eu sunt o fire prietenoasă și nu mă atac ușor. Singurul lucru deranjant a fost acel numitor comun care, la mine, cel puțin, nu se potrivea. Dar mi-a trecut. În rest, numai bine, Pavel. Te rog să mă scuzi dacă ți-am părut arțăgoasă. OK? OK.
PS Cu mine poți glumi oricât și, chiar dacă mă mai \"atac\", revin și recunosc faptul că poate nu era cazul. Ca și acum.
Te-am înțeles și îți mulțumesc pentru răspuns.
Cu drag,

santetzi minunatzi, multzumesc mult