Poezie
***
1 min lectură·
Mediu
ma vad intr-o zi in care voi pleca
lasand intr-un clasor toate umbrele
adunate ca frunzele intr-un copac...
mai departe vad gradina verde si
pamantul ca o fiintza cu milioane de ochi
incercand sa priveasca in alta parte
isi va trimite la fel raurile in fiecare zi
serpuite
in calatoria mea, vad
toate pietrele pe care le-am aruncat peste dealuri,
nemiscate
si pasarile care parca aud venirea toamnei
si plec in chiar aceasta seara de iarna
si un copil in chiar aceasta noapte
va visa cu ochii deschisi sub un felinar
caderea fulgilor de nea pe fata
002.753
0
