Laurentiu Ghita

Scuze, am scris Romînia, in loc de România!

Un Paște fericit tuturor și mulțumesc pentru comentarii!
Înseamnă că nu sunt singurul exasperat de promovarea iresponsabilă a acestui pitecantrop cu aere de Mesia.
În acest moment,Romînia este sufocată de un val grețos de imbecilitate prime-time! Free Romania!

În criza asta actuală,
Mai zgândarim oleacă rana,
Să luăm moneda națională
De la amicii din Botswana.

Acelora care mi-au spus: ,,scrii prost, numai să sune din coadă...\'\'
(Bodea Emil Felician)

Acelor care-au declarat
Aceasta frază, pur neroadă,
Le spun că nu-i adevărat,
Nu sună, nici măcar din coadă!

Stalin și poporul rus
Libertate ne-au adus.
Iar apoi, după izbândă,
Ne-au luat, firesc, dobândă.

Și totuși, e criză! Urmează să anunțăm concursurile din 2010. Anda, nu e cam devreme? Până în septembrie...! Câți supraviețuim?

Băgați un pic de ceapă
Și-un pic de pătrunjel,
Că-mi lasă gura apă,
La un așa duel!

După cum se ilustrează,
Lucrurile-s alarmante,
Vrabia, mălai visează
Și Norică Dan, amante!

Nu că ne interesează,
Însă e adevărat,
Tipul, cert, nu protestează,
Dacă-i spui că e-ncuiat!

Băgați un pic de ceapă
Și-un pic de pătrunjel,
Și-mi lasă gura apă,
La un așa duel!

Fii convins că nu e criză,
Până când nu ai să vezi
Că-ți încap într-o valiză,
Tot mai mulți micuți chinezi.

Visul tău, stimată doamnă,
Nu va vegeta etern,
Te asigur că, la toamnă,
Vei rămâne sub-altern!

Părerea mea e foarte clară
Și spusă fără protocol,
Mai bine chel pe dinafară
Decât pe dinăuntru gol.

În ceea ce-l privește,
Eu am părerea mea,
E bine că se-oprește
Nărodul, în ceva.

O, mă-ngroapă cerul,
Fiindcă nu se știe,
Tu i-ai tras mânerul,
Sau l-a tras ea ție?

Nu ai Divizule, dreptate,
Necazul e, cu-acest popor,
Că, de la ruși au fost lăsate,
Cozi, mult prea multe, de topor.

Parașuta, cu obidă
Eu îți spun ce am de spus,
Nu a vrut să se deschidă,
Cât era cu capu-n sus.

Of, mania asta de a mutila textul altuia, pentru că nu-ți place ție cum sună!
Nu cred ca e unul care să nu o fi pățit-o! Ia uitați ce am pățit eu.
Intr-o intenție pentru care îi mulțumesc, dl. Petre Cioclu, redactor la Revista Mea din Israel, mi-a facut onoarea de a insera cateva epigrame ale mele într-un medalion. Toate bune și frumoase, numai ca epigrama mea despre pescari, în care am prins un pește \"mare, cam cât casa mea\", nu a sunat bine d-lui Cioclu, care aluat barda și a tăiat \"Casa\" si a pus: \"mare, cam cât masa mea\", ca, vezi Doamne, cum adica paște cât o casă? Pescărești-pescărești, dar sa respectăm proporțiile!! La replica mea oțărâtă, că \"dacă eu am scris CASÃ, apoi CASÃ să rămână\", am primit o urecheală, cum că să îmi vad de lungul nasului , că mai am de mâncat mămăligă până să fac aprecieri. E totuși )și asta i-am replicat domnului), o dovadă de respect pentru munca cuiva a nu te băga sa corectezi tu ce ti se pare ca sună aiurea. Dacă, de pilda, altuia i-ar suna mai bine: \"mare, cam cât plasa mea\"? Eu îmi iau concediu.

Se-mbărbăta recent un moldovean,
Privind la Prutul care ne desparte:
\"Această seceră și-acest ciocan,
Să le arunce naibii, mai departe!\"

Cităm pe Dani Făt:

Dragostea e geometrie,
Sau chiar trigonometrie,
Dragostea, în practică,
Toată-i matematică!