Poezie
primăvara lui ghilgameș
1 min lectură·
Mediu
nopțile care înfloresc pomii
îmi scapă mereu
în fiecare an aș vrea să încetinesc orele
pândind cu ochii deschiși
mugurii ce devin petale în surdină
- eu nici atunci nu am înțeles cum puteai dormi
mă uitam cu disperare cum trec minutele
mereu mă trezesc printre frunze
care nu sunt altceva decât măști
- de asta voiam să ne privim întruna
aș arunca timpul
ca pe o piatră
în acești copaci
inelele lor se vor undui
iar florile s-ar așeza
sub pleoape pe discurile de vinilin
schimbând muzica în urechile noastre
043.581
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laurențiu Belizan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Laurențiu Belizan. “primăvara lui ghilgameș.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-belizan/poezie/1831668/primavara-lui-ghilgamesComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

iar florile s-ar așeza
sub pleoape pe discurile de vinilin
schimbând muzica în urechile noastre
Tot ce este înainte crează suportul pentru existența acestora.Înțeleg această primăvară a lui Ghilgameș, ca un anotimp al căutării nemuririi și desigur acest anotimp se regăsește în toate mitologiile ca element temporal esențial legat de renaștere. Un poem cu trimiteri bune și cu identificarea esențelor încercării nemuririi!
Cu stimă
PP