Dialoguri cu Ancuța ( 2 )

Dialoguri cu Ancuța ( 2 ) Acum, chiar de la început, riscam s-o dezamăgesc. Evident că nu eram în direct, nici n-aveam cum, nici n-aveam de ce. -O să fim, dar nu acum. -Când? -Te anunț eu. Acum înregistrăm ceva doar. -Bine. -Ancuța, ce vrei să te faci când o să fii mare? -Doctor stomacolog. -Poftim? -Doctor stomacolog. -Aha. -Da’ ce-ți veni cu asta? E o meserie grea… -Îmi place să curăț dinți. Și pe ai mei și la alții. Și oamenii-mi dau bani. E frumos. -O să iei șpaga? -Să iau…poftim? -Dacă o să iei șpagă, zic. -Nu știu ce e. -Tu ce crezi că e? -Păi…un fel de pește, așa ceva… -Ai mâncat vreodată șpagă? -Nu știu, nu cred. -Uite, ia spune-mi cu cine te împaci mai bine cu mami sau cu buni? -Cu mami. -De ce? -Fiindcă…mami…păi mami mă inervează că toată ziua zice de dracu. Dracu , dracu mătii, așa zice. -Cui? -Lu’ tati. -Aoleu da’ de ce-l drăcuie? Păi e frumos? Ce face de o supără? -N-o supără. O bate. -Ce face? -Păi acum două zile a dat-o cu capul de dulap. Uite-așa, poc! Și mi-au zis să țin secret, să nu spun la nimeni, da’ eu i-am zis lui buni. -Și buni ce a zis? -A zis să am grijă să nu pic iaurțel pe covor, că mâncam când îi povesteam. -Am înțeles. Dar de ce a bătut-o pe mami? -Asta chiar nu știu…zicea ceva de niște bani sau de unu’ Florin, n-am înțeles bine. Că mama luase niște bani de la el și că el îi dăduse ceva. -Ce legătură are cu tati? -Nu știu, tati îi zicea ceva că „ți-a dat-o nenorocitul ăla, racandula naibii, sau rapandulă nu știu… -S-au împăcat? -Păi tati a trimis-o pe mami la alimentăruța din colț să ia niște bere, el nu s-a dus fiindcă era cam beat. -Aha, înțeleg că nu prea te împaci bine cu mami, totuși. Te-a pedepsit vreodată? -Da. -Ce făcuseși? -Câteodată cam înjur. -O fetiță finuță ca tine să înjure? Ai șase ani doar. Pe cine ai înjurat? -Pe un coleg care m-a enervat. -Povestește-mi cum s-a întâmplat. -Păi, terminam orele cu doamna și ieșeam afară. Și afară, Sebi, uite ăla care e în copac acum, mă tot făcea urâtă și proastă. Și eu l-am înjurat. -Cum. -E, acum vreți să vă zic și cum l-am înjurat? Nu pot… -Te rog. -Futu-ți gura mă-tii. Așa i-am zis. -Și? -Și m-a auzit mama. Era afară după ușă și eu n-o văzusem. -Și? -Nu m-a bătut. N-am mai avut voie la televizor două zile. Atât. -Nu e așa severă cu tine. -Nu, nu…cum adică severă? -Adică mai rea, mai aspră. -Nu. -E bine de tine. -Păi da. Pot să vă stau pe genunchi? -Dacă vrei, da. Dar nu te apropia prea mult de reportofon că nu se mai aude bine dup’aia. -Bine, bine. Întrebați-mă multe. Orice. -Te întreb. Dar de ce mă mângâi pe obraz? -E fin. Sunteți berberit așa ca tati-meu. -Ok, probabil. Și dacă nu o să intri la școala aia unde se fac dentiștii, ce o să faci? Ce altă meserie ți-ai alege? -Ziaristă. Aș vrea să fiu ziaristă. Dar să nu mă fure… -Cine să te fure? -Ãla urâtu’, am văzut la televizor, nu știu cum îl chema…parcă Marijan sau nu știu cum. -Și dacă te răpesc și pe tine ce-ai să faci? -Am telefonul la mine. Îl sun pe tati și vine și să vezi ce bătaie le dă. Îi adoarme imediat. -Mă rog, o fi cum spui. Dar cine crezi că e de vină pentru toată povestea asta din Irak? -Băsescu. -Ești așa sigură? De unde știi tu la șase ani toate astea? -De la știri. Mă mai uit fără să vreau la buni acasă. Se uită ei și eu n-am ce face că nu-mi dau pe desene. Da’, mie nu prea-mi place de Băsescu că i se văd dinții galbeni când râde. -Îți place politica? -Tati zice că Bush e șobolan. Așa-i zice, șobolanu’. -De ce? -Fiindcă dă atentate periculoase. Degeaba l-a rugat Papa să nu mai dea, că el tot dă. Am văzut și la Londra, tot la știri. -Tu știi cum ai venit pe lume? -Cu mami. Adică mami era la spital… -Ce s-a întâmplat acolo, știi? -Nu prea. Eu nu am văzut decât casetele de la nuntă și de la botez… -Dar ce crezi tu că s-a întâmplat? -Au operat-o sau așa ceva... -Cu barza cum e? -E, asta-i pentru copii. Barza face pui de barză, nu de om. N-are cum. -Poveștile cu Iepurașul de Paști sau cu Moș Crăciun… -Nu. Nici p-astea nu le cred. Păi ce, iepurașul acela e atât de mic că nici n-ajunge la lift, cum poate să vină la mine la etajul șapte? Și Moș Crăciun este mami și tati, ei îmi iau cadouri, că moșul nu se poate ocupa de toți copiii din lume. -Păi, Anca, dar toți copiii din lume cred în lucrurile astea și tu, îi dezamăgești dacă spui așa. -Nu, nu, eu nu vreau să stric poveștile astea dar așa cred. Sunt pentru copiii mai mici. -Fie cum spui. Animăluțele-ți plac? -Mie da, dar nu-i plac lu’ buni. Am avut un papagal care a căzut în oala cu ciorbică și a murit acolo. Am avut și o pisicuță dar buni n-o lăsa să intre fiindcă zicea că pișe covoarele. Acum i-am zis lu’ mami că vreau o veveriță, cum am văzut pe Discovery. -Cum să ții veverița în casă? Ce-i dai să mănânce? -Muci. -Ce? -Muci. -Nuci, poate… -Păi da. Veverițele așa mănâncă ele din pădure. -Ok. Știi ce sunt alea proverbe? -Păi, da. Niște cocoloașe de hârtie care se aruncă la gunoi așa… -Cine ți-a spus? -Nu știu. -Ce înseamnă găina bătrână face ciorba bună? -Păi, înseamnă că găina care e bătrână și bolnavă, o pui în ciorbă și face mami ciorbă din ea. -De ce doar găina bătrână face ciorba bună, nu și aia tânără? -Aia bătrână are pielea zbârcită , e mai bună. -Aha. Tu o să te căsătorești când o să fi mare? -Mă-nsor da. O să am copiii, o să-i duc la școală, o să-i ajut la lecții… -Cu cine…te-nsori tu, Ancuța? -Păi, cu Victor. -Un coleg? -Eee, nuuu. Victor din Numai Iubirea, telenovela aia românească. Vă uitați? Io mă uit. Ce drăguț e. Joacă și în Lacrimi de iubire. Nu vă plac telenovelele? -Nu prea. Sunt la fel toate. De ce crezi că se uită așa multă lume? -Io cred că sunt curioși să vadă ce fac personajele. Buni se uită la primu’ episod și dup’aia vede tot serialul. Și mami la fel. Ce înseamnă avort? -Unde ai auzit asta? -Păi, în serial. Ce e aia? -Îți zice mami ce e, ok? -Bine. Io l-am întrebat pe tati dar nu mi-a răspuns. Cred că nu era atent că se juca pe calculator. Jocul lui, că m-a înnebunit de tot cu ăia, generals. Zice că inamicii lui sunt arabii, că e cu chinezii, că îi bate mereu pe americani când el e francez. Io cu mami îl strigăm să vină la masă și el nici nu ne bagă în seamă. Îi mâncăm noi mâncarea, până vine. -Foarte rău. Știi de ce se cheamă „Marea Neagră” așa cum se cheamă? -Păi, nu are nici un pic de vietate în ea și fiindcă vin turiști. -Și? -Sunt jegoși. -N-o să lucrezi niciodată la Ministerul Turismului. -De ce? -Îi faci pe turiști jegoși. Se supără și numai vin la noi. -Și unde se duc? -La bulgari, la unguri… -Tati zice că unguroaicele sunt bune. Dar ce româncele sunt rele? Eu cred că suntem oameni buni, toți. -Dar tu trebuie să fi patrioată nu? Ești româncă doar. Trebuie să faci turiștii să vină în țara ta. Ce înseamnă să fi patriot, Ancuța? -Păi…să fi politicos cu țara ta, să nu faci mizerie pe jos, să nu treci pe roșu, asta înseamnă. Uite-o pe mami, uite-o pe mami! Vine să mă ia acasă. -Care, că-s mai multe mămici acolo? Aia cu bluza verde? -Da, da. Mamiiiiiii! -De ce nu s-a machiat la amândoi ochii? -Mami-meu nu se machiază. Zice că-i place să fie așa cum a lăsat-o Dumnezeu. -Are ceva la ochi, totuși… -A, știu, știu. De ieri. S-a supărat tati un pic pe ea. Zicea ceva de unu’ Florin… -Săru’mâna. Să știți că aveți un copil deosebit…mi-a consumat o casetă întreagă. -Da? Ce faci mami cum a fost azi, bine? Ai vorbit cu domnu’ de la radio? Bravo. -Da, să știți că Ancuța e o figură. Aș vrea să o mai înregistrez și altă dată, dacă îmi permiteți… -Sigur, cum să nu. Eu sunt Sorina. Uite mobilul meu. Mă poți suna cu o zi înainte și stabilim. De săptămâna viitoare e ok, suntem doar noi două acasă, bărbati-miu pleacă în voiaj trei luni…