Poezie
Câte ceva
1 min lectură·
Mediu
te plimbi pe scaunul meu
de la picioare spre spătar
și nu te poți hotărî ce vrei
de fapt
rolul tău în această poveste este unul minor
tu ești băiatul care întinde paharul cu apă cititorilor mei
tu îmi vei gestiona afacerile
și ne vom certa ca 2 străini când va veni vorba despre salarii
eu îți voi oferi mp3playerul meu și toate cdurile pe care defapt ți
le-aș fi trimis prin poștă
și m-aș fi gândit seara
uite
el acum ascultă muzica mea
și apa va fi mai bună mâine
când tu
cititorule vei citi prostiile astea
e amiază
iar eu sunt un copac
văd mereu cum trec studenții
cum trec
și doar asta fac
sunt un copac
într-o sală de lectură
dorm cu capul pe propriul meu trunchi
și de fapt
ar trebui să îți ofer un copil cu pielea albă
să râdă mai mult decât mine
poate că ar trebui să ne plimbăm
pe malul crișului repede
să-ți explic cum se vede dimineața la ora 7 soarele prin geamurile
sinagogii neologe Zion
dar tu o să te gândești la altceva
023.543
0
interesanta descriptie. nu lipsita de o anumita poetica si de sens. succes!
retin:
mintea mea oscila între nevoie nebună de a purta o bluză oarecare
și nevoia de a surzi atunci când muzica se aude prea încet
cu prietenie,