Poezie

*** (33)

1 min lectură·6 ianuarie 2005

Mediu

mă siluesc privirile profane

dulceaga cruce din bomboane

“iar ai murit” – îmi profețesc din strană

cu palme umede tînjind pomană

iar eu rămîn să-mi spun din nou

cu-aceeași rezonanță de cavou

că în cotlonul meu tihnit din casă

nu moartea, veșnicia mă apasă.

043091

Despre aceasta lucrare

Autor: Laura Aprodu
Tip: Poezie
Cuvinte: 44
Citire: 1 min
Versuri: 8
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Laura Aprodu. “*** (33).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laura-aprodu/poezie/100522/33

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

BR bazil rotaru✓6 ian. 2005

N-am obiceiul calinescian de-a cita copios, dar mi-a placut si las un semn. bazil.

Distincție acordată

W wqa✓6 ian. 2005

o poezie cu ritm și mesaj deopotrivă care se termină cu o \"morală\" bine așezată deși oarecum paradoxală... dar iată cum în anumite ipostaze casnice veșnicia devine apăsătoare chiar tamasică (vezi \"rezonanța de cavou\")... o luminiță pentru poeziile tale!

SN Stefan A Lui Nina✓7 ian. 2005

\"Mi-am dorit să culeg ceea ce nimeni n-a știut că ai duce lipsă,
Ceva hârtii aiurite ce spărgeau singurătatea lucrurilor,
O ștearsă lumină zărită din tren...\"

In fata acestor cuvinte TAC! Sunt un zid si ceva urca pe mine!

LA Laura Aprodu✓7 ian. 2005

va multumesc pentru citirea binevoitoare si pentru semnele scriptice lasate. uneori te mai apasa indoiala, cuvintele insa pe care mi le-ati trimis mi-au mai sters din cumpene.