Poezie
Tabla 669
2 min lectură·
Mediu
Demult n-am mai simțit iarba acolo
și poate nici nu mai e aceeași
poate s-a mutat câțiva pași mai în stânga
ca să nu o mai găsesc
Acolo unde am învățat să merg
în doi timpi egali
cu genunchii murdari de lume
Nu mai există cărare
nici urma pașilor celorlalți
s-a șters cu tot cu ei
ca o tablă pe care nimeni n-a mai vrut să scrie
Zidurile au căzut fără să facă zgomot
varul alb s-a desprins în bucăți tăcute
griul a rămas doar o nuanță
pe interiorul pleoapelor mele
Nu mai sunt pereți
doar o vegetație indecisă
crescând exact unde dormeam
dar nu mă mai recunoaște
Saltelele de porumb au devenit pământ
sau poate am devenit eu
o formă mai rigidă de amintire
Mai atârnă încă, absurd,
barele verzi de la geam
ținând în gol un radio roșu
cu o sârmă care nu mai duce nicăieri
și totuși, dacă închid ochii
aud ceva — ca o vară repetată prea mult
Au luat tot!
masa de piatră, scările, gesturile
au furat până și locul în care stăteam
ca și cum poziția mea în lume
ar fi putut fi mutată
Au lăsat în urmă doar imagini
imprimate prost
într-un craniu care nu știe să le explice
iar cei care ar fi putut confirma
dorm acum separat de 300 de kilometri de adevăr
Fără să mai contrazică nimic
singura care își mai amintește
nu știe să spună ce vede...
și atunci rămân eu
cu detaliile prea precise
pentru a fi crezute
și cu dorul ăsta
care nu mai are cui să fie transmis
Casa veche de pe deal nu mai stă nicăieri
a rămas doar prinsă în mine
ca o fotografie care nu se mai developează
și uneori, seara,
când se aprinde un bec la întâmplare
și fluturii vin fără să fie chemați
Simt cum se apropie de mine ceva
ce nu mai pot atinge
și nu știu dacă mi-e dor de casă
sau de cineva
care ar fi văzut-o odată cu mine...
1228
1
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jolanda Lászlò
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 332
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 57
- Actualizat
Cum sa citezi
Jolanda Lászlò. “Tabla 669 .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jolanda-laszlo/poezie/14202915/tabla-669Comentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Desigur, mi-ar fi plăcut mai mult Tăblița 669 sau un alt număr și apoi să începi o serie de poeme cu aceeași temă, cumva Ghilgameș. Spun asta pentru că potențialul amintirilor există, cât și al scrierii; ai răbdare și diseci, textul e gândit, controlat, ți-a plăcut să-l scrii și nu a fost obositor. Remarc becul imaginar, sau nu, la care vin fluturi nechemați. Poemul s-ar fi putut Casa de pe deal, dar mă gândesc că această casă ai purtat-o mereu în tine și chiar dacă nu ai revăzut-o de curând, imaginea ei, ca a unui om pe ducă, rămâne impregnată în memorie. Stea.
0

Din imagini simple, dar cu încărcătură afectivă, cu o capacitate deosebită de introspecție, ai reușit un text în care interiorizarea spațiului sacru al începutului este și particularizată, dar și adusă la dimensiunile general-umanului.
Mie mi-a plăcut să citesc aici și am promovat textul spre a fi citit și de alții.