Poezie

Ce rămâne când pleacă tot?

1 min lectură·6 iunie 2026

Mediu

Există un loc în mine

unde timpul nu mai curge,

ci stă —

ca o apă grea, nemișcată.

Acolo se adună lucrurile netrăite până la capăt:

cuvinte oprite între inimă și gură,

priviri care au ales să se întoarcă,

și toate plecările

care n-au avut curaj să fie definitive.

Nu mi-e dor de oameni,

mi-e dor de versiunile mele

care nu s-au mai întors niciodată

din anumite zile.

De mine cea care credea

că tot ce începe

are promisiunea de a rămâne.

Acum știu —

lucrurile nu dispar zgomotos,

nu trag ușa după ele,

nu lasă explicații.

Se subțiază încet,

până când într-o dimineață

te trezești

și nu mai e nimic de întrebat.

Doar liniștea —

atât de completă,

încât începe să doară

ca o amintire

pe care corpul o ține minte

mai bine decât tine.

Și în liniștea asta

înveți, fără să vrei,

că unele lucruri nu trebuie recuperate —

ci doar purtate

în forma lor pierdută.

0011

Jolanda Lászlò. “Ce rămâne când pleacă tot?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jolanda-laszlo/poezie/14202897/ce-ramane-cand-pleaca-tot

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.