Poezie
Ho ho ho...
personala de Craciun
2 min lectură·
Mediu
Dragii moșului,
Ați fost cuminți?
Ați mâncat tot?
Ați ascultat de părinți?
De fericire-n piele nu puteam să-mi mai încap,
Hipnotizat; oare ce mă așteaptă-n sac?
Speranțe și dorințe toate...
M-am deșteptat la realitate,
Întins pe salteaua de paie.
M-am ridicat, m-am dus la baie,
În oglindă m-am uitat tăcut;
Copilărie, oare te-am avut?
Moș Crăciun nu-mi amintesc să fi venit.
La Pol oi fi rămas înzăpezit?!
În camera făcută din carton,
Așteptam trezit din somn,
Să vină pe la mine Moș Gerilă,
Și să-mi aducă-n sacul lui din spate
Câteva ore-n plus de electricitate,
Reșoul să funcționeze peste noapte,
Să fie cald în zori de zi,
Atunci când părinții mă vor trezi
Cu \'scoală-te să mergi la rând la lapte\'.
Și aș mai vrea, dacă se poate,
Să văd în fiecare zi,
La televizorul alb-negru și gri,
Cinci minute de desene animate.
Așa gândeam an după an, mereu
Iarna, când tălpile îmi înghețau pe linoleu.
Văd în oglindă chipul îmbătrânit, tăcut
Mă îmbrac, mă pregătesc de drum,
Copiii mă așteaptă chiar acum,
Drumul să-l străbat prin frigul de afară,
Cu sacul de cadouri doldora-n spinare,
Să trec pe ușă pe la fiecare.
Sunt Moș Crăciun; dar vând felicitări în gară.
012972
0
TC