Să ningi în sat, cu mine, des…

M-a emotionat poemul tau, imi plac metaforele lui, ma incanta sensibilitatea si inteligenta versurilor.

Vă mulțumesc.

Superb poem! Imi pare rău că l-am observat așa de târziu.Sintagme poetice foarte frumoase, care merg drept la inimă:
\"Să ningi în sat, cu mine, (...)


Coboară satul în fântâni
(...)
Când bem nisipul dintr-o carte
(...)
De-atâtea cruci nejudecate…

Mai ară neamul meu pe cer,
(...)
Se coc livezile de pite,
(...)
De-atâtea stele neplivite…

Bunica ia zăpada-n mâini,
Omătul rece dă în floare,
Și-n infinit e sărbătoare
Că îi beau, lapte de la sâni,
(...)

Adulmec raiul (...)
Zidit cuminte de-o mistrie
Pe un picior de veșnicie,
Și pe o gură de opinci,
Printre bunici de iasomie…

Se strigă ei prin univers,
(...)
Să scrie pâinea unui vers,
(...)

Și iarna urcă, la cules,
(...)
Iisus ia mâinile Mariei,
Și-i spune: mamă, te-am ales
Să fii zidita veșniciei…

Să ningi în sat,(...)\"
Un poem de suflet, care merită să fie citit de foarte multe ori, ne trimite la rădăcinile neamului nostru, de oameni iubiți de Dumnezeu, suntem un popor ocrotit de sfinți și Dumnezeu! De multe ori am greșit, dar mereu Dumnezeu ne-a scos din încurcătură și ne-a ajutat să ne păstrăm locul, limba și neamul nostru de \"mămălgari\", cum zic unii, dar niște \"mămăligari\" iubiți de Dumnezeu!
Mare bucurie că am citit acest poem tocmai în cinstea zilei de mîine, de ziua națională,, azi, de Sf. Andrei! Acest poem mi-a adus mare bucurie în suflet azi, îți mulțumesc și îți promit că am să te mai citesc!