Poezie
Omagiul privirii
Frumoasei necunoscute din orasul fara nume
1 min lectură·
Mediu
Aș vrea să te mai privesc,
Să simt căldura ta cum coace merele verzi
Însă nu pot călca pe pământul acesta de lângă tine,
De unde se vede marea și cerul e mai limpede .
Rămân nemișcat până când
Soarele s-a dus .
Cineva îmi acoperă ochii cu palmele, pe la spate
Eu zâmbesc și le păstrez
Drept unică amintire .
013.513
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulian Sgarcitu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 61
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulian Sgarcitu. “Omagiul privirii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulian-sgarcitu/poezie/74661/omagiul-priviriiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"Cineva imi acopera ochii cu palmele, pe la spate
Eu zambesc si le pastrez
Drept unica amintire\"
Cald, sensibil.