Iulia Elize

Poate, sare de mare?

Sare de masă...

Sare

Mai rafinat, mai feminin... Afine? Jeu de mots? Șmecher?

Dacă nu mă înșel este Klimt, pentru alăturarea frumoasă între idee și metaforă, am citit ieri, este foarte frumos și te apreciez...

Mi-a plăcut mult finalul, tot este frumos, dar finalul este deosebit, impresionează, văd deja pâinea aceea peste care plouă, o imagine nouă și bună, iar comparația balonul plutitor, mergător cu oameni este inedită...

Las stea pentru frumusețe...

E frumos scris, în metru perfect, Ștefan... Vezi ce faci la versul 2 cu repetiția aceea pe ”or” care îți e parte dublă.


Las o stea, pentru că e bine scris, măsura e perfectă și ideile frumoase, corectează versul 2.

Măcar nu am prea multe pseudonime, m-aș încurca la parole. Mi-ar fi plăcut să mă numesc Iuliana, dar mama s-a mutat în Alba Iulia, așa că ioc.

Mulțumesc, Dragoș :) Am vrut să zic, Irinel... :) Acum, serios, mulțumesc mult.

În lume, mai există mărturisire și exagerări poetice, cu baloane... Viața este frumoasă, atunci când seamănă cu o poezie, iar dacă inima e o poezie, viața merită trăită și să muncești.

Maria, eu comentariul tău inițial l-am primit de ziua mea. Și acum, că sunt două, eu mă bucur. Ca la două baloane, unul în mâna stângă, celalălt, în cealaltă mână.

Mulțumesc frumos! Sonetul de mai sus este pentru fostul meu iubit... Cu drag... Toate baloanele pentru el, plus sunt cele două de la mine din mână, care sunt de la Elena...

Mi se pare că sunt mulțumită și fericită, totuși, așa, în general.

Competiția ne face să devenim mai buni, să vrem asta! Să tragem, de noi!

Nu a fost cu intenție să supăr pe cineva, doar un comentariu de bun simț, competiția ar trebui să ne educe să vrem mai sus, fiecare...

Putem comunica, ne putem uita unii la alții și să ne tragem, de aici, un nivel scriitoricesc mai de onoare și mai bun, sincer.

Mulțumesc mult, pentru gândul frumos, Antonia, te prețuiesc mult ca scriitoare și gestul frumos, îți mulțumesc că ai trecut!

volume*

Ceea ce zic, nu ne mai invidiați pe cei care facem treabă sau nu vă uitați la ograda vecinului, mai bine faceți-vă, foarte bine, ograda. Dați-i stil. Totul e să faci, dacă vrei să ai și să te lauzi, pe merit...

Dragoș, eu am jumătate cărți poezie clasică, de exemplu am 6 volum de poezie albă, reprezentând două Trilolgii, am câteva volume de clasică, deci eu scriu și clasică, și roman, și poezie albă, și teatru în versuri.

Nu trebuie să te superi pentru cei care scriu clasică. Eu ți-am dat o observație, aveai nu știu 10-12 de strofe bune, ”doar una” era corectibilă și perfectibilă, am vrut să te ajut că să îți fie perfectă, iar o strofă era foarte deosebită, unică, ceea ce mie nu mi-a ieșit toată viața, acel parfum clasic, parcă necăutat. Steaua celui care vrea să facă și căruia îi iese deosebit.

Nu mai dați cu piatra în cei care fac treabă, clasic, sfat exclusiv pentru lamentări și așadar, mai lasă lamentările Dragoș, uită ce ți-a spus Eugenia, fără intenția de a te răni, și dacă vrei ceva, fă...

Mult succes...

Ps: mult timp nu înțelegeam de ce oamenii nu își lasă biografiile, în general, eu una mi-o așez, dar chestia că se nasc poate invidii scriitoricești. Ce văd mai sus, real, aș fi vrut să nu văd. Pe care toată lumea le vrea absente, eu sper să nu mai citesc de exemplu așa ceva despre scriitorii, fie de poezie albă, fie de clasică...

Dragoș. Este o unică rețetă. Dacă vrei ceva, în viață, FĂ.

În rest, nu mai da, abscons, poate, cu piatra în poezia clasică, îți spun ca scriitoare și de astfel de versuri... Că nu merităm așa ceva.

În rest, numai prietenie...

Poate, dragostea este pe placul stelelor, poate ea este o respirație dublă... (Iar când se duce, respirația-DUBLĂ se împarte în două alte mai mici respirații...) Cred...

Mi-a plăcut foarte mult micuțul poem metaforic, gheața și dragostea de multe ori se amestecă, dureros. (E doar o părere, posibil.)

Maria, mulțumesc din suflet, a fost și ziua mea, așa că cu cât mai mult apreciez că ai stat prin pagină... Cu mult drag!

Pentru strofa ulterioară, îți ziceam să păstrezi varianta originală, cred că nu mai e pe site, dar are un parfum special, adică e mai rară, e foarte greu să îți iasă efectul stilistic de exclamare, care ți-a ieșit, inițial.

Eu nici să mă chinui, nu mi-ar ieși... Păstrează nemodificat, acolo. Eu cred că nu am ”pățit” un asemenea efect stilistic, în toată viața... E rar...

Întunecare-n miez de zi
îi așteaptă-n misiune
pe cei ce-n loc de-a se trezi
aleg moartea din cărți, rune.

Beznă alături de trufíi
se cultivă-n cartiere,
arsenal din râci, să nu știi
va intra-n aliniere. va-in-tran-a-li-ni-e-re (8 silabe, bat măsura și ritmul)

E măsură de 8, pe parcursul poemului, cu ritm aproximativ bine... Inclusiv pe ultimul vers e măsură de 8 silabe. Dar cum am spus eu, pt. rimare.


Cum zici tu... Mai jos:

Beznă alături de trufíi
se cultivă-n cartiere,
arsenal din râci, să nu știi
cine va fi în pierdere. ci-ne-va-fi-în-pier-de-re

E tot măsură de 8 silabe, dar vezi că rima tot nu e bună:

se cultivă-n cartiere, (...) car-ti-e-re/ pier-de-re
cine va fi în pierdere. Adică nu e ”pierdiere” ca să rimeze cu ”cartiere”...


Sugestia mea e perfectă, măsura e perfectă, dat bineînțeles că te poți gândi. În general, pe poezia clasică, se poate perfecta absolut orice... Mult succes!

avea farmec chiuitura... (modul cum ai construit-o)