Poezie
Întâlnire cu îngerul morții
1 min lectură·
Mediu
îți puneam pe umăr haina te trimiteam
în noapte să cauți
dromaderi
spatele
îți era greu
sub desagi de cristale perfecte
ești aproape un dromader!
îți strigam.
înghețându-și buzele peste umbre de brazi
înserarea se întindea
peste ochii tăi
tu în moarte stăteai
cufundându-te în sângele
marelui mister
eu te învățam
să te rogi
Deschide-te!
i-am spus
Porții
cristalele-ți străpungeau trupul
tu încă în moarte erai
tremurai
pleoapele te trăgeau înăuntru în somn
numai în ultimul minut ai ascultat
refrenul elefantului alb
atunci haina ta
a încolțit
în fildeș
de lumină
nu mai era nimic
de spus de adăugat de aflat de înțeles
în noaptea care se lăsa peste Șard
ți-ai numărat sânii
i-ai palpat
sunt doi
la locul lor
nu m-a văzut vecinul
mi-ar fi spus să nu mai beau vin
și ai plecat mai departe.
001.234
0